1. [DEX '09] AGNOSTIC, -Ă, agnostici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține agnosticismului, privitor la agnosticism. 2. S. m. și f. Adept al agnosticismului. – Din fr. agnostique.
2. [MDA2] agnostic, ~ă [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 120, 3/4 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr agnostique] 1 a Care aparține agnosticismului. 2 a Privitor la agnosticism. 3 smf Adept al agnosticismului.
3. [DLRLC] AGNOSTIC, -Ă, agnostici, -e, s. m. și f. Adept al agnosticismului. Între ei [materialiști și idealiști] Engels situează pe adepții lui Hume și Kant, ca unii ce neagă posibilitatea cunoașterii lumii sau cel puțin a completei ei cunoașteri, denumindu-i agnostici. LENIN, MAT. EMP. 26.
4. [DLRM] AGNOSTIC, -Ă, agnostici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține agnosticismului, privitor la agnosticism. 2. S. m. și f. Adept al agnosticismului. – Fr. agnostique (< gr.).
5. [DN] AGNOSTIC, -Ă adj. Referitor la agnosticism. // s.m. și f. Adept al agnosticismului. [Cf. fr. agnostique, it. agnostico].
6. [MDN '00] AGNOSTIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al agnosticismului. (< fr. agnostique)
7. [DOOM 3] agnostic (desp. ag-nos-/a-gnos-) adj. m., s. m., pl. agnostici; adj. f., s. f. agnostică, pl. agnostice
8. [DOOM 2] agnostic (ag-nos- / a-gnos-) adj. m., s. m., pl. agnostici; adj. f., s. f. agnostică, pl. agnostice
9. [D.Religios] agnostic, -ă, agnostici, -ce adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține agnosticismului, privitor la agnosticism. 2. S.m și f. Adept al agnosticismului. ♦ Membru al unei secte creștine cu tendințe democratice, formată în Africa romană (pe teritoriul Algeriei de azi) în sec. 4-5 și reprezentând aripa radicală a donatiștilor, care practica asceza și martiriul de bunăvoie; erau numiți și circumcelliones (cei ce rătăcesc în jurul cuștilor) spre a sugera pasiunea lor pentru martirajul în arena cu lei. ♦ Adept al unei subsecte creștine derivate din mișcarea lui Donatus, confundată uneori cu agnosticii din aceeași epocă, a căror doctrină consta mai ales în afirmarea imposibilității cunoașterii lui Dumnezeu cu ajutorul rațiunii, precum și a lumii obiective. – Din fr. agnostique (< gr. agnostikos).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL