1. [DEX '09] AFUMĂTURĂ, afumături, s. f. Produs alimentar conservat cu ajutorul fumului; p. ext. carne afumată. – Afuma + suf. -ătură.
2. [MDA2] afumătură sf [At: DA / Pl: ~uri / E: afuma + -(ă)tură] 1-11 (Îrg) Afumare (1-11). 12 (Pfm) îmbătare. 13-14 Produs alimentar afumat2 (1-2). 15-16 (Pex) Carne afumată2 (1-2).
3. [CADE] AFUMĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Afumare cu substanțe mirositoare sau cu ori-ce alt lucru care arde înnăbușit cu scopul de a face să dispară un miros urît dintr’un loc, de a se alunga unele insecte, etc.: în ziua celor 40 de sfinți, se fac afumături cu cîrpe aprinse prin case, prin coșare, prin grajduri, că se gonește tot ce e rău de la acea casă (MAR.) ¶ 2 🍽 Carne afumată: dă-mi niște ~ [afuma].
4. [DLRLC] AFUMĂTURĂ, afumături, s. f. Carne afumată.
5. [DLRM] AFUMĂTURĂ, afumături, s. f. Carne afumată. – Din afuma + suf. -(ă)tură.
6. [DOOM 3] afumătură s. f., g.-d. art. afumăturii; pl. afumături
7. [DOOM 2] afumătură s. f., g.-d. art. afumăturii; pl. afumături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL