1. [DEX '09] ADĂPOSTIRE s. f. Acțiunea de a (se) adăposti și rezultatul ei. – V. adăposti.
2. [MDA2] adăpostire sf [At: MINEIUL (1776), 892/2 / Pl: ~ri / E: adăposti] 1 Punere într-un loc ferit Si: adăpostit1. 2 Pripășire (1). 3 (Înv; ccr) Adăpost (1).
3. [CADE] ADĂPOSTIRE sf. 1 Faptul de a (se) adăposti ¶ 2 Loc de scăpare, adăpost: Se duc pribegi și palizi să cate-adăpostiri (ALECS.).
4. [DLRLC] ADĂPOSTIRE S. f. Acțiunea de a (se) adăposti și rezultatul ei; punere la adăpost, apărare, ocrotire. Pentru adăpostirea lor... zidi... și un turn de piatră. NEGRUZZI, S. I 213. ♦ Adăpost, azil, refugiu. Pe Andrei Băthory... îl ucise un săcui la care ceruse adăpostire. ISPIRESCU, M. V. 44. Codrii... au a-i da adăpostire De necazul vreunui tiran. CONACHI, P. 263.
5. [DLRM] ADĂPOSTIRE s. f. Acțiunea de a (se) adăposti și rezultatul ei; adăpost.
6. [Șăineanu, ed. VI] adăpostire f. azil, refugiu.
7. [DEX '09] ADĂPOSTI, adăpostesc, vb. IV. Tranz. A pune, a ține la adăpost. ♦ Refl. A se așeza, a se ascunde într-un loc ferit; a-și găsi refugiu, a se pripăși. – Din adăpost.
8. [MDA2] adăposti [At: CORESI, ap. GCR I, 9/32 / Pzi: ~tesc și (înv) adăpostez / E: adăpost] 1-2 vtr A (se) pune într-un loc ferit. 3 vr A-și găsi un refugiu Si: a se pripăși (1).
9. [CADE] †ADĂPOSTA (-tez)... = ADĂPOSTI...
10. [CADE] ADĂPOSTI (-tesc) I. vb. tr. A apăra, a feri de vînt și de vreme rea; a pune la adăpost: dealuri acoperite de livezi îI adăpostesc de vînturi (VLAH.). II. vb. refl. 1 A se pune sub un acoperemînt spre a se feri de vînt și de vreme rea, a se pune la adăpost, a găsi adăpost: în spatele lor e o colibă de piatră, unde te poți ~ pe vreme rea (VLAH.) ¶ 2 Fig. A afla un loc de scăpare: a luat drumul pribegiei ne mai putîndu-se ~ în țară.
11. [DLRLC] ADĂPOSTI, adăpostesc, vb. IV. 1. Tranz. A duce, a pune, a ține la adăpost. V. găzdui. Am chemat alți oaspeți... Și i-am adăpostit în casă. BENIUC, V. 140. N-avea destule grajduri... unde să-și adăpostească atîta sumedenie de vite. ISPIRESCU, U. 41. Frate Pepelea, n-am unde să te adăpostesc. ALECSANDRI, T. I 449. ◊ Fig. O firmă... lipită pe geamul unei căsuțe vestește că stația balneară adăpostește între zidurile ei un ceasornicar. IBRĂILEANU, A. 37. 2. Refl. A se așeza într-un loc ferit, a-și găsi refugiu, adăpost. În fîn... o mulțime de șerpi se adăpostiseră peste iarnă. RETEGANUL, P. I 3. [Oamenii] în timpii perioadei glaciare a Europei se adăposteau în peșterile de la Madeleine. ODOBESCU, S. III 79. ◊ Fig. Cîteva căsuțe albe se adăpostesc la umbra brazilor cari le-au văzut înălțîndu-se. RUSSO, O. 105.
12. [DLRM] ADĂPOSTI, adăpostesc, vb. IV. Tranz. A pune, a ține la adăpost. ♦ Refl. A se așeza, a se ascunde într-un loc ferit. – Din adăpost.
13. [Șăineanu, ed. VI] adăpostì v. 1. a pune la adăpost, la loc sigur; 2. a găsi adăpost, a scăpa.
14. [Scriban] adăpostésc v. tr. (d. adăpost). Pun la adăpost. V. refl. Mă pun la adăpost. – Vechĭ -ez. V. acĭuĭez și olejesc 1.
15. [DOOM 3] adăpostire s. f., g.-d. art. adăpostirii
16. [DOOM 2] adăpostire s. f., g.-d. art. adăpostirii
17. [DOOM 3] adăposti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. adăpostesc, 3 sg. adăpostește, imperf. 1 adăposteam; conj. prez. 1 sg. să adăpostesc, 3 să adăpostească
18. [DOOM 2] adăposti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. adăpostesc, imperf. 3 sg. adăpostea; conj. prez. 3 să adăpostească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL