1. [DEX '09] ADORMITOR, -OARE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme, care provoacă somn. ♦ Fig. Plictisitor, anost, obositor. – Adormi + suf. -tor.
2. [MDA2] adormitor, ~oare a [At: ISPIRESCU, L. 106/ V: (reg) adur- / Pl: ~i, ~oare / E: adormi + -itor] 1 Care adoarme. 2 Care provoacă somn. 3 (Fig) Plictisitor.
3. [CADE] ADORMITOR adj. verb. ADORMI. 1 Care adoarme, care aduce somn: buruieni adormitoare; miros ~; muzică adormitoare: clipesc somnoros din ochi ascultînd șuetul ~ al apei (VLAH.) ¶ 2 pr. exag. Plictisitor, obositor: e o carte adormitoare.
4. [DLRLC] ADORMITOR, -OARE, adormitori, -oare, adj. Care provoacă somn, care face ca cineva să adoarmă. V. narcotic. În paharul ce dete lui Făt-Frumos amestecă, fără să știe el, niște buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106. ◊ (Adverbial) Și mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce-adormitor sunînd. EMINESCU, O. I 94. ◊ Fig. Plictisitor. Melodie adormitoare.
5. [DLRM] ADORMITOR, -OARE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme. ♦ Fig. Plictisitor. – Din adormi + suf. -(i)tor.
6. [Șăineanu, ed. VI] adormitor a. care adoarme, care aduce somn: cântec adormitor.
7. [Scriban] adormitór, -oáre adj. Care te adoarme, plăcut: un cîntec adormitor. Fig. Iron. Plicticos: ce discurs adormitor!
8. [MDA2] adurmitor, ~oare a vz adormitor
9. [DOOM 3] adormitor adj. m., pl. adormitori; f. sg. și pl. adormitoare
10. [DOOM 2] adormitor adj. m., pl. adormitori; f. sg. și pl. adormitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL