1. [DEX '09] ADORATOR, -OARE, adoratori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva. – Din fr. adorateur, lat. adorator.
2. [MDA2] adorator, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: adora + -tor] 1-5 Persoană care adoră (1-5) pe cineva sau ceva.
3. [CADE] *ADORATOR, -TOARE sm. f. Acela, aceea care adoră, care iubește cu înfocare.
4. [DLRLC] ADORATOR, -OARE, adoratori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva; îndrăgostit. Acea seară fu o neuitată și impresionabilă sărbătoare pentru toți adoratorii marelui poet. DEMETRESCU, O. 156.
5. [DLRM] ADORATOR, -OARE, adoratori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva. – Fr. adorateur (lat. lit. adorator).
6. [DN] ADORATOR, -OARE s.m. și f. Cel care adoră pe cineva sau ceva. [Cf. fr. adorateur, it. adoratore, lat. adorator].
7. [MDN '00] ADORATOR, -OARE s. m. f. cel care adoră pe cineva sau ceva. (< fr. adorateur, lat. adorator)
8. [Șăineanu, ed. VI] adorator m. cel ce adoră, ce iubește cu pasiune.
9. [Scriban] *adoratór, -oáre s. (lat. adorator). Care adoră: adoratoriĭ puteriĭ.
10. [DOOM 3] adorator s. m., pl. adoratori
11. [DOOM 2] adorator s. m., pl. adoratori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL