1. [DEX '09] ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. Care adeverește. – Adeveri + suf. -tor.
2. [MDA2] adeveritor, ~oare [At: HEM 335 / Pl: ~i, ~oare / E: adeveri + -tor] 1 a Care adeverește. 2 (Jur; înv; Mun; îs) Boier ~ Boier care avea însărcinarea de a verifica la fața locului delimitarea averilor imobile din mediul rural sau urban.
3. [CADE] ADEVERITOR adj. 1 Cel ce adeverește ¶ 2 ‡🔎 Boieri ~i, oameni de bună credință însărcinați să cerceteze la fața locului încălcările hotarelor moșiilor asupra cărora s’au ivit neînțelegeri (HASD.) [adeveri].
4. [DLRLC] ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. (Învechit) Care dovedește, care face dovada, care adeverește. Certificat adeveritor.
5. [DLRM] ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. Care adeverește. – Din adeveri + suf. -(i)tor.
6. [Șăineanu, ed. VI] adeveritor a. care adeverește.
7. [Scriban] adeveritór, -oáre adj. Care adeverește. V. jurător.
8. [CADE] ‡ADEVĂRĂTOR = ADEVERITOR.
9. [DOOM 3] adeveritor adj. m., pl. adeveritori; f. sg. și pl. adeveritoare
10. [DOOM 2] adeveritor adj. m., pl. adeveritori; f. sg. și pl. adeveritoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL