Definiție și ce înseamnă aderare

1. [DEX '09] ADERARE, aderări, s. f. Acțiunea de a adera și rezultatul ei. – V. adera.

2. [MDA2] aderare sf [At: DEX2/ Pl: ~rări / E: adera] 1 Lipire strânsă Si: aderat1 (1). 2 Alăturare la o acțiune, ideologie etc. Si: aderat1 (2).

3. [DLRLC] ADERARE, aderări, s. f. Acțiunea de a adera; alăturare, alipire la un partid, la o mișcare, la o ideologie, la o acțiune, prin cunoașterea și împărtășirea principiilor respective. V. adeziune.

4. [DLRM] ADERARE, aderări, s. f. Acțiunea de a adera.

5. [DN] ADERARE s.f. Acțiunea de a adera. [< adera].

6. [DEX '09] ADERA, ader, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A deveni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. – Din fr. adhérer, lat. adhaerere.

7. [MDA2] adera vi [At: DA / Pzi: ader, ~rez / E: fr adhérer] 1 A se lipi strâns. 2 (Cu determinări introduse prin prep „la”) A se alătura unei acțiuni, ideologii etc.

8. [CADE] *ADERA (ader, -rez) vb. intr. A se uni, a fi de părerea cuiva, a împărtăși vederile cuiva, a fi de partea sau din partidul cuiva [fr. adhérer < lat.].

9. [DLRLC] ADERA, ader, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni și colectivități; urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se alătura la, a se alipi de un partid, de o mișcare, de o ideologie, de o acțiune, cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. Oamenii iubitori de pace am întreaga lume, înțeleg și aderă întru totul la ideea de a intensifica lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2105. Eliad a convenit de necesitatea acelui articol [privitor la împroprietărirea țăranilor], a aderat la redacțiunea lui Nicu Bălcescu și a doua zi a venit acasă la mine, unde a scris cu mîna lui acea proclamație, sub dictarea Bălcescului. GHICA, S. A. 162. 2. A se ține strîns lipit, unit de ceva. Substanța nervoasă a encefalului și a măduvei spinării aderă la altă membrană.

10. [DLRM] ADERA, ader, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «la») 1. A se alipi, a se alătura unui partid, unei mișcări, unei ideologii, unei acțiuni, cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strîns lipit de ceva. – Fr. adhérer (lat. lit. adhaerere).

11. [DN] ADERA vb. I. intr. 1. A se uni cu părerea cuiva. ♦ A se alătura unui partid, unei mișcări etc., cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. 2. A fi, a se ține lipit, strîns de ceva, a se lipi de ceva. [P.i. ader, (rar) -rez, 3,6 -ră. / < fr. adhérer, cf. lat. adhaerere].

12. [MDN '00] ADERA vb. intr. 1. a se ralia la părerea cuiva. ◊ a deveni adeptul unui partid, al unei mișcări etc. 2. (despre state) a se alătura unui tratat. 3. a fi, a se ține lipit, strâns. (< fr. adhérer)

13. [Șăineanu, ed. VI] aderà v. fig. a se alipi pe deplin: a se uni cu părerea cuiva, a fi din acelaș partid.

14. [Scriban] *adér și -éz, a -á v. intr. (fr. adherer, d. lat. ad-haerére, a fi lipit de ceva). Mă lipesc, mă prind, îs alipit, îs prins: epiderma aderă peliĭ. Fig. Mă alipesc, primesc, accept: a adera uneĭ doctrine saŭ la o doctrină.

15. [DOOM 3] aderare s. f., g.-d. art. aderării; pl. aderări

16. [DOOM 2] aderare s. f., g.-d. art. aderării; pl. aderări

17. [DOOM 3] adera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ader, 3 aderă; conj. prez. 1 sg. să ader, 3 să adere

18. [DOOM 2] adera (a ~) vb., ind. prez. 3 aderă

19. [IVO-III] ader, -deră 3.

20. [DER] adera (ader, aderat), vb. – A se atașa, a se alătura, a se ralia. < Fr. adhérer. – Der. (din fr.) aderent, adj.; aderență, s. f.; adeziune, s. f.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CONVULSIE, convulsii, s. f. 1. Contracție bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui […]
1. [DEX '09] CONVULSIONA, convulsionez, vb. I. Refl. A avea convulsii, spasme; a se zvârcoli, […]
1. [MDA2] convulsionar, ~ă a [At: DICȚ. / P: ~si-o~ / Pl: ~i, ~e / […]
1. [DEX '09] CONVULSIONA, convulsionez, vb. I. Refl. A avea convulsii, spasme; a se zvârcoli, […]
1. [DEX '09] CONVULSIONAT, -Ă, convulsionați, -te, adj. Cuprins de convulsii. [Pr.: -si-o-] – V. […]
1. [DEX '09] CONVULSIOTERAPIE, convulsioterapii, s. f. (Med.) Metodă terapeutică de șoc constând în provocarea […]
1. [DEX '09] CONVULSIUNE s. f. v. convulsie. 2. [MDA2] convulsiune sf vz convulsie 3. […]
[MDN '00] CONVULSIVANT, -Ă adj., s. n. (substanță) care provoacă convulsii. (< fr. convulsivant) Sursă: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro