1. [MDA2] acceptațiune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: accepta] (Iuz) 1 Acceptare (1). 2 Accept (1).
2. [CADE] *ACCEPTAȚIUNE sf. 1 Faptul de a accepta ¶ 2 ⚚ Actul prin care cel ce iscălește se obligă să plătească la scadență suma prevăzută în poliță: ~a trebue să fie scrisă pe cambie și semnată de acceptant (COD.-COM) [fr.].
3. [Șăineanu, ed. VI] acceptați(un)e f. îndatorirea de a plăti o poliță la scadență.
4. [Scriban] *acceptațiúne f. (lat. acceptátio, -ónis). Acțiunea de a accepta. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL