Definiție și ce înseamnă accelerație

1. [DEX '09] ACCELERAȚIE, accelerații, s. f. Creștere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. ♦ Accelerație gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă. [Var.: accelerațiune s. f.] – Din fr. accélération, lat. acceleratio, -onis.

2. [MDA2] accelerație sf [At: DA / Pl: ~ii / V: (înv) ~țiune / E: fr accélération] (Fiz) Creștere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp.

3. [DLRLC] ACCELERAȚIE, accelerații, s. f. (Fiz.) Creșterea de viteză, în unitatea de timp, a unui mobil. ◊ Accelerație de demaraj v. demaraj. – Pronunțat: -ți-e.

4. [DLRM] ACCELERAȚIE, accelerații, s. f. Variație a vitezei unui corp, în raport cu unitatea de timp. – Fr. accélération (lat. lit. acceleratio, -onis).

5. [DN] ACCELERAȚIE s.f. Creștere a vitezei unui corp în mișcare într-o unitate de timp. ◊ Accelerația gravitației = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă în vid. [Gen. -iei, var. accelerațiune s.f. / cf. fr. accélération, it. accelerazione, lat. acceleratio].

6. [MDN '00] ACCELERAȚIE s. f. creștere a vitezei unui corp în mișcare în unitatea de timp. ♦ ~ gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă. (< fr. accélération, lat. acceleratio)

7. [DEX '09] ACCELERAȚIUNE s. f. v. accelerație.

8. [MDA2] accelerațiune sf vz accelerație

9. [CADE] *ACCELERAȚIUNE, *ACCELERAȚIE sf. 1 Mărirea iuțelii ¶ 2 Săvîrșire grabnică ¶ 3 📻 Cantitatea constantă cu care crește iuțeala în fie-care secundă [fr. < lat.].

10. [DN] ACCELERAȚIUNE s.f. v. accelerație.

11. [Scriban] *accelerațiúne f. (lat. accelerátio, -ónis). Acțiunea de a accelera, ĭuțire, grăbire. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

12. [DOOM 3] accelerație (desp. -ți-e) s. f., art. accelerația (desp. -ți-a), g.-d. art. accelerației; pl. accelerații, art. accelerațiile (desp. -ți-i-)

13. [DOOM 2] accelerație (-ți-e) s. f., art. accelerația (-ți-a), g.-d. art. accelerației; pl. accelerații, art. accelerațiile (-ți-i-)

14. [MDO] accelerație (pr. ac-ce)

15. [GTA] ACCELERAȚIE GRAVITAȚIONALĂ (g) accelerație de mișcare a corpurilor în vid într-un câmp gravitațional, care depinde de poziția punctului față de centrul de atracție, reprezentând intensitatea câmpului gravitațional în punctul respectiv, g fiind numeric egală cu forța cu care este atrasă unitatea de masă. În cazul Pământului se definește valoarea normală la nivelul mării și latitudinea 0 la 45°, gn = 9,80665 m/s2.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro