1. [DEX '09] ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1); din care ies aburi; ca aburii. – Abur + suf. -os.
2. [MDA2] aburos, ~oasă a [At: ALECSANDRI, P. III, 363 / Pl: ~oși, ~oase / E: abur + -os] (Rar) 1 Plin de aburi. 2 Ca aburii.
3. [CADE] ABUROS adj. 1 Plin de aburi, acoperit cu aburi, din care ies aburi: Mici torente spumegoase, De pe culme, de prin sate, Curg în văile-aburoase (ALECS.); Fig.: înverzește sub aburoasele sărutări ale soarelui de Aprilie (ODOB.) ¶ 2 Care produce aburi ¶ 3 Rar ca aburii: cînd tînăra fecioară se arătă cu ~ul zovon de filaliu (ODOB.).
4. [DLRLC] ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi, plin de aburi: din care ies aburi. Torente spumoase... Curg în văile-aburoase. ALECSANDRI, P. A. 190. (Poetic) Respirația aburoasă și nemărginită a nopții aruncase un lințoliu subțire și străveziu de neguri albe peste pîrăul care, tremurînd parcă de frig pe pietrele-i reci, luneca cu murmur grăbit. HOGAȘ, M. N. 156.
5. [DLRM] ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii. – Din abur + suf. -os.
6. [Șăineanu, ed. VI] aburos a. 1. plin de aburi: pe stânca aburoasă arde luna cea bălae BOL.; 2. diafan: cu aburosul zovon de filaliu OD.
7. [Scriban] *aburós, -oásă adj. (după vaporos). Plin de abur: un cîmp aburos. Rar ca aburu: un văl aburos.
8. [DOOM 3] aburos (rar) adj. m., pl. aburoși; f. aburoasă, pl. aburoase
9. [DOOM 2] aburos (rar) adj. m., pl. aburoși; f. aburoasă, pl. aburoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL