1. [DEX '09] ABNEGA, abneg, vb. I. (Rar) Tranz. A tăgădui, a nega, a renunța la cineva sau ceva. – Din lat. abnegare.
2. [MDA2] abnega vi [At: DA / Pzi: abneg / E: lat abnegare] 1 (Rar) A tăgădui. 2-3 A se lepăda de cineva sau ceva.
3. [DEXI] abnegá vb. I. 1 tr. A tăgădui, a nega; a se lepăda de cineva sau de ceva. 2 refl. A se devota. A se abnega neîntrerupt în interesul întregului (EMIN.). • prez.ind. abnég. /<lat. abnĕgare, it. abnegare.
4. [DEX '98] ABNEGA, abneg, vb. I. Tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare.
5. [DN] ABNEGA vb. I. tr. A tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. [< lat. abnegare].
6. [MDN '00] abnega vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare)
7. [DOOM 3] abnega (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. abneg, 2 sg. abnegi, 3 abneagă; conj. prez. 1 sg. să abneg, 3 să abnege; imper. 2 sg. afirm. abneagă
8. [DOOM 2] abnega (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 abneagă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL