1. [DEXI] abjuráție s. f. Abjurare. • pl. -ii. g.-d. -iei. / < fr. abjuration.
2. [DN] ABJURAȚIE s.f. Abjurare. [Cf. fr. abjuration, lat. abiuratio].
3. [MDN '00] abjurație s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio)
4. [CADE] *ABJURARE, *ABJURAȚIUNE, *ABJURAȚIE sf. Faptul de a abjura [fr.< lat.].
5. [Scriban] *abjurațiúne f. (lat. abjurátio, -ónis). Acțiunea de a abjura. – Și -áție, dar ob. -are.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL