1. [DEX '09] ABILITARE, abilitări, s. f. (Rar) Acțiunea de a abilita și rezultatul ei. – V. abilita.
2. [MDA2] abilitare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: abilita] 1-2 (Înv) Recunoaștere, în urma unui examen a calității de profesor sau docent. 3 (Pex) Recunoaștere a calificării unei persoane.
3. [DEXI] abilitáre s.f. 1 Acordare a unui grad, a unui drept. 2 (jur.) Împuternicire pentru o acțiune juridică. • pl. -ări. /v. abilita.
4. [DLRM] ABILITARE, abilitări, s. f. (Rar) Acțiunea de a abilita și rezultatul ei.
5. [DN] ABILITARE s.f. Acțiunea de a abilita și rezultatul ei. [< abilita].
6. [Scriban] *abilitațiúne f. (lat. habilitatio, -ónis). Acțiunea de a abilita. – Și -áție, dar ob. -áre.
7. [DOOM 3] abilitare s. f., g.-d. art. abilitării; pl. abilitări
8. [DOOM 2] abilitare s. f., g.-d. art. abilitării; pl. abilitări
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL