1. [DEX '09] ACROMAT, -Ă, acromați, -te, adj., s. m. (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică. – Din germ. Achromat, fr. achromat.
2. [MDA2] acromat, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: ger Achromat, fr achromat] 1-4 sm, a (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică.
3. [DN] ACROMAT, -Ă s.m. și f. Cel care nu poate distinge culorile. // adj. Obiectiv acromat = obiectiv al unui instrument optic acromatic. [Cf. fr. achromat, germ. akromat].
4. [MDN '00] ACROMAT, -Ă adj., s. n. (sistem optic) acromatic. (< fr. achromat, germ. Achromat)
5. [DOOM 3] acromat1 (desp. a-cro-) adj. m., s. m., pl. acromați; adj. f., s. f. acromată, pl. acromate
6. [DOOM 3] acromat2 (desp. a-cro-) s. n., pl. acromate
7. [DOOM 2] acromat (a-cro-) adj. m., s. m., pl. acromați; adj. f., s. f. acromată, pl. acromate
8. [DETS] ACROMAT-, v. ACROMATO-. □ ~opsie (v. -opsie), s. f., incapacitate de a distinge culorile; ~urie (v. -urie), s. f., eliminare de urină decolorată.
9. [DETS] ACROMATO- „fără culoare, decolorat”. ◊ gr. akhromatos „fără culoare” > fr. achromato-, germ. id., engl. id. > rom. acromato-. □ ~cit (v. -cit), s. n., formă degenerativă de hematie, lipsită aproape complet de hemoglobină; sin. acromocit; ~fil (v. -fil1), adj., (despre plante) care nu prezintă afinitate pentru coloranți; ~filie (v. -filie1), s. f., calitate a plantelor acromatofile; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., stare patologică, caracterizată prin imposibilitatea recunoașterii tactile a obiectelor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL