1. [DEX '09] ACUȘA adv. v. acuși.
2. [MDA2] acușa av vz acuși
3. [CADE] ACUȘA, ACUȘI adv. familiar 1 Chiar acum ¶ 2 Numai decît, îndată: dormi fără grijă, că acuși se face ziuă (CRG.) ¶ 3 Acuși... acuși..., cînd... cînd..., aci... aci...: blajina noră migăia prin casă, acuși la strujit pene, acuși îmbăia tortul, acuși pisa mălaiul (CRG.) [acu].
4. [DN] ACUȘA vb. I. tr. (franțuzism) A naște [p. i. 3, 6 -șează, 4 -șăm. / < fr. accoucher].
5. [MDN '00] ACUȘA vb. tr. a naște. (< fr. accoucher)
6. [DEX '09] ACUȘI adv. (Pop.) Îndată, imediat. ◊ Expr. Acuși... acuși... = când... când... ♦ (Rar) Înainte cu... [Var: acușa adv.] – Acu + și.
7. [MDA2] acmuși av vz acuși
8. [MDA2] acmuși av [At: N. COSTIN, ap. LET. I A 27/38 / E: acmu + și] (Îvr) Acuși.
9. [MDA2] acuși av [At: NEGRUZZI, S. III, 9 / V: ~șa / E: acu(m) + -și] (Pop) 1 (Și în construcții pleonastice) Imediat. 2 (Îlav) Mai ~ Peste puțin timp. 3 (Îe) Acuși... acuși Când... când.
10. [DEX '98] ACUȘI adv. (Pop.) Îndată, imediat. ◊ Expr. Acuși... acuși... = când... când... ♦ (Rar) Înainte cu... [Var.: acușa adv.] – Acu + și.
11. [DLRLC] ACUȘI adv. (Popular și familiar) 1. În momentul cel mai apropiat, îndată, imediat. Acuși sosește și Iliuță și, după aceea, lumea-i a voastră. SADOVEANU, N. F. 31. Du-te și d-ta de-ți pune nora la cale, că acuși te ajung și eu din urmă. CREANGĂ, P. 113. Du-te de ne adă o oală de vin! – Acuși! NEGRUZZI, S. III 9. ◊ (Întărit prin repetare sau printr-o construcție pleonastică) Lungi patru ani purtarăm dorul Garoafei roșii de la Cluj. – Garoafă roșie, nu plînge, Că ne vedem acuși, acuși! BENIUC, V. 103. Du-te înainte, zise cîntărețul făcîndu-se somnoros, că vin și eu acuși îndată. ȘEZ. II 68. 2. (În legătură cu noțiuni de timp; rar) Înainte cu...; acum (3). Acuși șepte ani a fătat iapa popii un mînz. RETEGANUL, P. I 25. – Variantă: acușa (BIBICESCU, P. P. 80) adv.
12. [DLRM] ACUȘI adv. (Pop.) Îndată, imediat. Iaca acuși se face ziuă (SADOVEANU). ◊ Expr. Acuși... acuși... = cînd... cînd... ♦ (Rar) Înainte cu... [Var.: acușa adv.] – Din acu + și.
13. [Scriban] acúm (vest) și acúma (est) adv. (lat. eccú-modo, ca cum d. quo-modo. Eccu saŭ eccum e îld. ecce eum, ĭacătă-l). În acest timp, în acest moment: acuma e fericit, dar altă dată a suferit multe. Îndată, imediat: acuma plec, plec acuma. Loc. adj. De acuma, actual: cel de acuma. De acum, de acum înainte saŭ de acum în colo, de azĭ înainte, pe timpu rămas, începînd din acest moment: de acuma m’am liniștit. – Fam. și acú: acú-ĭ acú, acu e momentu hotărîtor saŭ critic; acuș și acușa, în nord amú și amuș, ĭar în vechime acmú și ĭacmú. În sud acușica (după vsl. -ka, ca’n bg. túka, aci; rus. zdĭeka, aci; ș. a.
14. [DOOM 3] !acuși (pop., fam.) adv.
15. [DOOM 2] acuși/acușa (pop.) adv.
16. [MDO] acuși
17. [IVO-III] acuși.
18. [DERC] ACUȘI Acuși... acuși... = a) Când... când: Pe când soacra horăia, dormind dusă, blajina noră migăia prin casă; acuși la strujit pene, acuși îmbăla tortul, acuși pisa mălaiul și-l vântura de Buc. (ION CREANGĂ) b) În curând: Și odată ești tânără în viață! Și veacul femeii e scurt! Eu am douăzeci și opt de ani, și acuși, acuși, trec peste pragul blăstămat al celor treizeci de ani. (CONSTANTIN STERE) Pentru ce nu ne-ai spus tu din vreme / Cum că pă fârșit merge bucata? / Dar' lasă!-acuși, acuși tu vei screme / Toate ce-ai mâncat. Numai fi gata. (I. BUDAI-DELEANU)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL