1. [DEX '09] ACULTURAȚIE s. f. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială și spirituală sau a întregii culturi a altei comunități aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. – Din fr. acculturation.
2. [MDA2] aculturație sf [At: DEX2 / E: fr acculturation] Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură sau a întregii culturi a altei comunități aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare.
3. [DEX '98] ACULTURAȚIE s. f. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială și spirituală sau a întregii culturi a unei comunități aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. – Din fr. acculturation.
4. [DN] ACULTURAȚIE s.f. Ansamblul transformărilor care au loc într-un grup social (privind felul de a munci și gîndi, de a se comporta și judeca etc.) ca urmare a unui contact permanent cu un alt grup social mai mare. [Gen. -iei. / < engl. acculturation].
5. [MDN '00] ACULTURAȚIE s. f. complex de transformări care au loc în planul culturii ca urmare a contactului între grupuri sociale având culturi deosebite; adaptare a unui individ (grup) la o nouă cultură. (< fr., engl. acculturation)
6. [DOOM 3] aculturație (desp. -ți-e) s. f., art. aculturația (desp. -ți-a), g.-d. aculturații, art. aculturației
7. [DOOM 2] aculturație (-ți-e) s. f., art. aculturația (-ți-a), g.-d. aculturații, art. aculturației
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL