Definiție și ce înseamnă Astarte

1. [Șăineanu, ed. VI] Astarte f. divinitate feniciană și siriană: zeița războiului și a morții.

2. [DE] ASTARTE, zeiță supremă în mitologia feniciană, soția lui Baal. Cultul ei a fost răspîndit în toată lumea semitică. Imaginată ca o femeie tînără și frumoasă, era patroana dragostei și a războiului, a vînătorii și a procreației.

3. [Mitologic] Semiramis, celebră regină a Babylonului și întemeietoarea mitică a imperiului Assyriei. Semiramis era fiica zeiței Derceto și a unui muritor de rînd. Abandonată de mama ei de mică, ea a fost găsită și crescută de păstori pînă în ziua în care, luată de nișe slujitori împărătești, a fost dusă la curte. Acolo, datorită frumuseții ei fără seamăn și agerimii minții, cîștigă dragostea regelui Ninus, care o ia în căsătorie. Curînd Ninus moare și Semiramis preia conducerea. Sub cîrmuirea ei pricepută, Assyria a cunoscut o înflorire extraordinară. În afara faptului că și-a extins hotarele mult spre răsăritul lumii, pînă în India, a fost împodobită de către regină cu numeroase construcții mărețe, printre care se numărau și faimoasele „grădini suspendate”. Se spunea că după moarte Semiramis ar fi fost metamorfozată într-o pasăre. Ea era identificată adesea cu zeița syriană Astarte.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] cârcală sf [At: RĂDULESCU-CODIN / V: căr~ / Pl: ~le / E: srb […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârcea f. Mold. lemnul ce leagă tânjala de proțap: o cârcea […]
1. [MDA2] cârcioabă sf [At: N. LEON, MED. 84 / V: ~cea~ / Pl: ~be […]
1. [MDA2] cârceag1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 99 / Pl: ~cege / E: srb krčag] […]
[Scriban] cîrjalíŭ și (maĭ rar) cîrcealíŭ m. (turc. kyrğali, o localitate a Rumeliiĭ locuită de […]
1. [MDA2] cârceia1 v vz cârcei 2. [MDA2] cârceia2 sf vz cârceie 3. [DEX '09] […]
1. [DEX '09] CÂRCEIE, cârceie, s. f. Piesă de lemn sau de fier la car, […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârceiu n. 1. ramură cu frunze de agățat plante; 2. pl. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro