1. [DEX '09] ZĂLUZIT, -Ă, zăluziți, -te, adj. (Reg.) Înnebunit, năucit, sărit (din minți). – V. zăluzi.
2. [MDA2] zăluzit, ~ă a [At: BALADE, III, 231 / Pl: ~iți, ~e / E: zăluzi] (Reg) Înnebunit.
3. [DEXI] zăluzit, -ă adj. (înv., reg.) Care este năucit, sărit (din minți). • pl. -ți, -te. /v. zăluzi.
4. [DLRLC] ZĂLUZIT, -Ă, zăluziți, -te, adj. (Regional) înnebunit, năucit, ieșit din minți.
5. [DLRM] ZĂLUZIT, -Ă, zăluziți, -te, adj. (Reg.) Înnebunit, năucit, sărit (din minți). – V. zăluzi.
6. [DEX '09] ZĂLUZI, zăluzesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Reg.) A deveni zălud, a se sminti, a se țicni; a-și pierde mințile, a înnebuni. – Din zălud.
7. [MDA2] zălăuzi v vz zăluzi
8. [MDA2] zăluzi [At: DDRF / V: (rar) ~lău~ / Pzi: ~zesc / E: zălud] 1-2 vtr (Îrg) A (se) sminti (1). 3 vt (Rar; îf zălăuzî) A năuci (1).
9. [DEXI] zăluzi vb. IV. intr., refl. (înv., reg.) A deveni zălud, a se sminti, a se țicni; a-și pierde mințile, a înnebuni. • prez.ind. -esc. /zălud + -i.
10. [CADE] ❍ZĂLUZI (-uzesc) vb. intr. Mold. A deveni zălud, a se sminti: atîta s’a speriat el de rău, că a fost mai să-și sară din minte, a fost mai să zăluzească (PAMF.).
11. [DLRLC] ZĂLUZI, zăluzesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Regional) A deveni zălud, a se sminti, a se țicni, a-și pierde mințile, a înnebuni. Atîta s-o speriat el de rău, că a fost mai să-și sară din minte, a fost mai să zăluzească. La TDRG. Se zăluzise de minte. ȘEZ. XVIII 198.
12. [Scriban] zăluzésc v. tr. (d. zălud. V. aluzesc). Fac zălud. V. refl. Devin zălud: se zăluzise de minte (Șez. 30, 198). V. intr. Zăluzise de spaĭmă.
13. [DOOM 3] zăluzi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăluzesc, 3 sg. zăluzește, imperf. 1 zăluzeam; conj. prez. 1 sg. să zăluzesc, 3 să zăluzească
14. [DOOM 2] zăluzi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăluzesc, imperf. 3 sg. zăluzea conj. prez. 3 să zăluzească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL