1. [MDA2] zlotar sm vz zlătar
2. [DEXI] zlotar s.m. v. zlătar.
3. [CADE] ❍ZLOTAR sm. = ZLĂTAR: să chemi un ~ ... să-ți facă stîlpul hornului numa aur și pietre scumpe VAS..
4. [DEX '09] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Din bg., sb. zlatar.
5. [MDA2] sglotar sm vz zlătar
6. [MDA2] slătar sm vz zlătar
7. [MDA2] zlătar sm [At: PRAV. 77 / V: (pop) sglot~, (îvr) zlot~ / S și: sl~ / Pl: ~i / E: slv златарь] 1 Meșter (țigan) care se ocupă cu prelucrarea și comercializarea aurului. 2 Țigan (nomad).
8. [DEXI] zlătar s.m. 1 Țigan (nomad). Eu vreau să nu ne facem de rîs, că doar nu sîntem zlătari! (TUD.). 2 (înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu extragerea aurului sau cu prelucrarea aurului și care vindea obiecte confecționate din acest metal. Zlătarii și spoitorii Vin călări pe podul morii (PARAS.). • pl. -i. și (înv., reg.) zlotar, slătar s.m. /<bg. златар, srb. zlatar.
9. [CADE] †ZLĂTAR sm. = AURAR: ori-care zlătariu va mesteca aurul sau argintul cu alte lucruri fără știrea stăpînului PRV. -MB.; Toval-Cain s’au făcut meșter de fier, lăcătuș, potcovar, și zugrav N. -COST. [sl. zlatarĭ].
10. [DEX '98] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Din bg., scr. zlatar.
11. [DLRLC] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. Meșter (țigan) care se ocupa în trecut cu prelucrarea aurului. – V. aurar (1). 2. Țigan (nomad). Un urîcios care a fost și a rămas un zlătar. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 326.
12. [DLRM] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Bg., sb. zlatar.
13. [Șăineanu, ed. VI] zlătar m. țigan aurar. [Slav. ZLATARĬ (din ZLATO, aur)].
14. [Scriban] zlătár m. (vsl. zlatarĭ, d. zlato, aur). Munt. (Mold. vechĭ). Țigan aurar (căutător de aur în rîurĭ). – Fem. zlătăriță. V. rudar, lăĭeș.
15. [DOOM 3] zlătar s. m., pl. zlătari
16. [DOOM 2] zlătar s. m., pl. zlătari
17. [MDO] zlătar
18. [DER] ZLOTAR, zlotari, s. m. (Var.) Zlătar. (cf. zlătar)
19. [DER] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. ~, v. aurar. 2. ~, aparținător comunitaților care se îndeletniceau cu căutatul și strînsul nisipurilor aurifere. [și DLRLC]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL