1. [MDA2] zincuit1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: zincui] Zincare.
2. [MDA2] zincuit2, ~ă a [At: DSR / Pl: ~iți, ~e / E: zincui] Zincat3.
3. [DEX '09] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de oțel, de fontă sau nemetalic cu un strat subțire de zinc pentru a-l feri de coroziune sau pentru a-i da un aspect decorativ; a zinca. – Zinc + suf. -ui.
4. [MDA2] zincui vt [At: SOARE, MAȘ. 123 / Pzi: ~esc / E: zinc + -ui] A zinca.
5. [DEXI] zincui vb. IV. tr. (compl. indică obiecte de oțel, de fontă sau nemetalice) A acoperi cu un strat subțire de zinc, prin cufundare într-o baie de zinc topit, pentru a feri de coroziune sau pentru a da un aspect decorativ; a zinca. • prez.ind. -iesc. /zinc + -ui.
6. [DLRLC] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un metal cu un strat subțire de zinc, pentru a-l feri de ruginire.
7. [DLRM] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un metal cu un strat subțire de zinc, pentru a-l feri de ruginire. – Din zinc.
8. [DOOM 3] zincui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zincuiesc, 3 sg. zincuiește, imperf. 1 zincuiam; conj. prez. 1 sg. să zincuiesc, 3 să zincuiască
9. [DOOM 2] zincui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zincuiesc, imperf. 3 sg. zincuia; conj. prez. 3 să zincuiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL