1. [DEX '09] ZIMȚAT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. – V. zimța.
2. [MDA2] zimțat2, ~ă a [At: I. IONESCU, B. C. 279/5 / V: (îvp) ~țit, (reg) zvințit / Pl: ~ați, ~e / E: zimța] 1 (D. obiecte) Cu zimți (1) Si: crestat, dințat (1), zimțos (1), zimțuit1 . 2 (D. ziduri, clădiri) Care este prevăzut cu creneluri Si: crenelat, dințat, zimțuit2 (2).
3. [MDA2] zimțat1 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ? / V: (reg) ~țit / E: zimța] (Rar) 1-2 Zimțare (1-2).
4. [DEXI] zimțat, -ă adj. (despre piese, unelte etc.) Care este prevăzut cu zimți; crestat, dințat, zimțuit. A învîrtit butonul zimțat (CE. PETR.). • pl. -ți, -te. /v. zimța.
5. [CADE] ZIMȚAT adj. Cu zimți; dințat: rotiță ~ă; ziduri ~e.
6. [DEX '98] ZIMȚAT, -Ă, zimțati, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. – V. zimța.
7. [DLRLC] ZIMȚAT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; p. ext. crestat, dințat. Înjgheabă el altă comoară nouă, cu arginți albi și zimțați, C. PETRESCU, R. DR. 25. Acest fus este pus în mișcare de roata de fier dințată sau zimțată. PAMFILE, I. C. 112. ◊ (În contexte figurate) Într-acolo... se bolovăneau nori negri... ziduind zăvorit zarea cu spăimoase metereze zimțate, C. PETRESCU, A. R. 5.
8. [DLRM] ZIMȚAT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; p. ext. dințat, crestat. – V. zimța.
9. [Șăineanu, ed. VI] zimțat a. cu zimți.
10. [Scriban] zimțát, -ă adj. Cu zimțĭ: banĭ zimțațĭ.
11. [DEX '09] ZIMȚA, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
12. [MDA2] zânța v vz zimța
13. [MDA2] zimța vt [At: PAMFILE, A. R. 116 / V: (reg) ~ți, ~mzi, zânța[1] / Pzi: ~țez] 1 (C. i. piese, unelte etc.) A face zimți (1) Si: a cresta, a dința, a randalina, a zimțui (1). 2 (Pex; c. i. zimți) A îndrepta. 3 (Pex; c. i. zimți) A ascuți (1).
14. [MDA2] zimți v vz zimța
15. [MDA2] zimțit2, ~ă a vz zimțat
16. [MDA2] zimțit1 sn vz zimțat1
17. [MDA2] zimzi v vz zimța
18. [MDA2] zvințit, ~ă a vz zimțat
19. [DEXI] zimța vb. I. tr. (compl. indică piese, unelte etc.) A zimțui. • prez.ind. -ez. /zimț + -a.
20. [DLRLC] ZIMȚA, zimțez, vb. IV. Tranz. A zimțui. Cu secerile de tirg nu se poate secera înainte de a le zimțui sau zimța la fierari. PAMFILE, A. R. 116. ◊ Fig. Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic, Greierul zimțează noaptea. BACOVIA, O. 91.
21. [DOOM 3] zimța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. zimțez, 3 zimțează; conj. prez. 1 sg. să zimțez, 3 să zimțeze
22. [DOOM 2] zimța (a ~) vb., ind. prez. 3 zimțează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL