1. [DEX '09] ZIMȚA, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
2. [MDA2] zimța vt [At: PAMFILE, A. R. 116 / V: (reg) ~ți, ~mzi, zânța[1] / Pzi: ~țez] 1 (C. i. piese, unelte etc.) A face zimți (1) Si: a cresta, a dința, a randalina, a zimțui (1). 2 (Pex; c. i. zimți) A îndrepta. 3 (Pex; c. i. zimți) A ascuți (1).
3. [DEXI] zimța vb. I. tr. (compl. indică piese, unelte etc.) A zimțui. • prez.ind. -ez. /zimț + -a.
4. [DLRLC] ZIMȚA, zimțez, vb. IV. Tranz. A zimțui. Cu secerile de tirg nu se poate secera înainte de a le zimțui sau zimța la fierari. PAMFILE, A. R. 116. ◊ Fig. Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic, Greierul zimțează noaptea. BACOVIA, O. 91.
5. [MDA2] zânța v vz zimța
6. [MDA2] zimți v vz zimța
7. [MDA2] zimzi v vz zimța
8. [DOOM 3] zimța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. zimțez, 3 zimțează; conj. prez. 1 sg. să zimțez, 3 să zimțeze
9. [DOOM 2] zimța (a ~) vb., ind. prez. 3 zimțează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL