1. [CADE] ZEFCHIU, ZĂFCHIU (pl. -chiuri) sn. Petrecere, amuzament: noi n’am venit aicea să facem zefchiuri, ce să lucrăm, să plinim porunca împăratului cu o zi înainte (N.-COST.); Domnul făcea zăfchiuri cu zicături, cu primblări, cu jocuri (LET.) [tc. zevk].
2. [MDA2] zăf sn vz zefchi
3. [MDA2] zăfchi sn vz zefchi
4. [MDA2] zefc sn vz zefchi
5. [MDA2] zefchi sn [At: N. COSTIN, LET. II, 60/35 / V: zefc, zevechi, zăf, zăf~ / Pl: ~uri / E: tc zevk] (Tcî) Petrecere.
6. [MDA2] zevechi sn vz zefchi
7. [Scriban] zăfchĭ, V. zefchĭ.
8. [Scriban] zefchĭ n., pl. urĭ (turc. zevk, id. ar. zevk. V. zefilŭ). Sec. 18-19. Petrecere, amuzament. – Și zăfchĭ. La Stam. zefc.
9. [DER] ZEFCHIU, zefchiuri, s. n. Distracție, amuzament. (din tc. (arab) zevk = gust; cf. ngr. zéfki, sb. zevak = confort)
10. [DER] zefchiu (-uri), s. n. – Distracție, recreare. – Var. zăfchiu, zevchiu. Tc. (arab.) zevk „gust” (Șeineanu, II, 388), cf. ngr. ζέφϰι, sb. zevak „comoditate”.
11. [DER] ZĂFCHIU, zăfchiuri, s. n. (Var.) Zefchiu.
12. [DLRLV] ZĂF s.n. v. zefchi.
13. [DLRLV] ZEFC s.n. v. zefchi.
14. [DLRLV] ZEFCHI s.n. (Mold.) Petrecere / amuzament; ospăț. Noi-n-am venit aicea să facem zefchiuri, ce să lucrăm. PSEUDO-COSTIN. El căuta mai mult zăfurile cu mese mari și cu mezilea de Țarigrad, și noaptea îmbla prin tîrg cu veselii. -CANTA. Să cheltuiască această avere agonisind prietini și trăind cu zefcuri, precum să cade, căci de la moarte această bogăție nu-l va pute scoate. H 1771, 94v; cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); H 1771, 84r; PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Variante: zăf (CANTA), zefc (H 1771, 84r, 94vJ. Etimologie: tc. zevk. Cf. t e f e r i c i e, vigășag, zăbavă, zăiafet.
15. [DAR] zefchi, zefchiuri, s.n. (înv.) petrecere, amuzament.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL