1. [DEX '09] ZBÂNȚUITURĂ, zbănțuituri, s. f. (Reg.) Zbânțuire. [Pr.: -țu-i-] – Zbânțui + suf. -tură.
2. [MDA2] zbânțuitură sf [At: ALECSANDRI, T. 938 / P: ~țu-i~ / V: zbăn~ / S și: sb~ / Pl: ~ri / E: zbânțui + -itură] (Reg) 1 Zbenguială (1). 2 (Pex) Desfătare (7).
3. [DEX '98] ZBÂNȚUITURĂ zbânțuituri, s. f. (Rar) Zbânțuire. [Pr.: -țu-i-] – Zbânțui + suf. -tură.
4. [MDA2] zbănțuitură2 sf vz zbânțuitură
5. [DEXI] zbînțuitură s.f. (reg.) Zbînțuire. • sil. -țu-i-. pl. -i. /zbînțui + -tură.
6. [DLRLC] ZBĂNȚUITURĂ, zbănțuituri, s. f. (Rar) Zbenguială, zbănțuire. Numai la zbănțuituri ți-i gîndu. ALECSANDRI, T. 938.
7. [DLRM] ZBÎNȚUITURĂ, zbînțuituri, s. f. (Rar) Zbînțuire. – Din zbînțui + suf. -(i)tură.
8. [Șăineanu, ed. VI] sbănțuitură f. Mold. 1. garnitură de fier; 2. fig. desfrânare: numai la sbânțuituri ți-e gândul AL.
9. [Scriban] zbănțuitúră f., pl. ĭ. Zbănțuĭală.
10. [DOOM 3] zbânțuitură (pop.) (desp. -țu-i-) s. f., g.-d. art. zbânțuiturii; pl. zbânțuituri
11. [DOOM 2] zbânțuitură (reg.) (-țu-i-) s. f., g.-d. art. zbânțuiturii; pl. zbânțuituri
12. [DER] ZBĂNȚUITURĂ, zbănțuituri, s. f. Zbînțuitură. (zbănțui + suf. -tură)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL