1. [MDA2] zapcilic sm vz zapcilâc
2. [DEX '09] ZAPCILÂC, zapcilâcuri, s. n. (Înv.) 1. Zapcierie. 2. Zapcială. – Zapciu + suf. -lâc.
3. [MDA2] zapcialâc sn vz zapcilâc
4. [MDA2] zapciarlâc sn vz zapcilâc
5. [MDA2] zapcilâc sn [At: (a. 1741) URICARIUL, X, 59 / V: ~cial~, ~ciarl~, ~lic, ~cirl~ / Pl: ~uri / E: zapciu + -lâc] (Înv) 1 Zapciu (3). 2 încasare a dărilor sau a datoriilor făcând uz de forță Si: executare (14), (înv) zapcială, (înv) zapciitură.
6. [MDA2] zapcirlâc sn vz zapcilâc
7. [DEXI] zapcilîc s.n. (înv.) 1 Funcția de zapciu; (înv.) zapcierie. Făcu o mulțime de ispravnici și judecători, fără a mai numi zapcilîcurile (FIL.). 2 Zapcială. Cine v-a scăpat pe voi de zapcilîc... ? (GAN.). • pl. -uri. /zapciu + -lîc.
8. [CADE] †ZAPCILÎC (pl. -îcuri), ZAPCILIC (pl. -icuri) sn. 1 Funcțiunea de zapciu: trăiau uitați pe la moșiile lor, fără a îndrăzni să aspire la slujbe mai înalte decît un zapcilîc, o vătășie de plaiu sau o sămeșie (I.-GH.) ¶ 2 Execuție, silire de a-și îndeplini o datorie, de a plăti dările, etc.: țarina... fiind desgrădită, poate să se întîmple păgubire, să facă zapcilic ispravnicii locuitorilor ca numai decît să-și îngrădească țarina (ST.-ȘCH.).
9. [DEX '98] ZAPCILÂC, zapcilâcuri, s. n. (Înv.) 1. Zapcierie. 2. Zapcială. – Zapciu + suf. lâc.
10. [DLRLC] ZAPCILÎC, zapcilîcuri, s. n. (Turcism învechit) 1. Slujba de zapciu; zapcierie. Așa s-a hotărit să intre la tocmeală, crezînd că doar l-o împăca cu un zapcilîc, o vătășie de plai, cil o isprăvnicie cel mult. GHICA, S. A. 33. Zapcilîcurile, polcovniciile de poteră și căpităniile de județ îi deteră și ele un cîștig bunicel. FILIMON, C. 191. 2. Zapcială. Cine v-a scăpat pe voi de zapcilîc, de bir, de havalele care vă topeau munca și vă uscau puterile? GANE, N. I 189.
11. [DLRM] ZAPCILÎC, zapcilîcuri, s. n. (Înv.) 1. Zapcierie. 2. Zapcială. – Din zapciu + suf. -lîc.
12. [Șăineanu, ed. VI] zapcilâc n. 1. funcțiunea de zapciu: un zapcilâc, o vătășie de plaiu GHICA; 2. execuțiune administrativă: cine v’a scăpat de zapcilâc, de bir, de havalele? (GANE). [Derivat din zapciu].
13. [Scriban] zapcilîc și (rar) -líc n., pl. urĭ (d. zapciŭ). Funcțiunea de zapciŭ. Fig. Iron. Execuțiune administrativă aspră.
14. [DOOM 3] zapcilâc (înv.) s. n., pl. zapcilâcuri
15. [DOOM 2] zapcilâc (înv.) s. n. pl. zapcilâcuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL