1. [Scriban] zahán, V. sahan.
2. [DEX '09] SAHAN, sahane, s. n. (Înv. și reg.) Vas metalic de diverse forme sau dimensiuni, în care se servește sau se gătește mâncarea. – Din tc. sahan.
3. [MDA2] sahan sn [At: URICARIUL, XI, 225 / V: (înv) săh~ (Pl: săhanuri), (reg) ~ă sf / Pl: ~e, (înv) ~i sm / E: tc sahan] 1 (Înv) Vas metalic de diverse forme și dimensiuni, în care se gătește, se încălzește ori se servește mâncarea. 2 (Reg) Abajur.
4. [MDA2] sahană sf vz sahan
5. [MDA2] săhan sn vz sahan
6. [DLRLC] SAHAN, sahane, s. n. (Învechit și popular) Vas adînc de metal, în care se servesc bucatele la masă. După ce-au ospătat bine, iarăși poronci cuțitelor, sahanelor... să se strîngă. SBIERA, P. 157. Medelnicerii... aduseră pe masă, în sahane de argint, un morman de pilaf alb și fumegos. ODOBESCU, S. I 79. Ori vreo pungă s-a furat, Ori sahane scumpe s-a spart. PĂSCULESCU, L. P. 235. ♦ Vas de metal în care se gătesc sau se încălzesc bucatele. Sahanul clocotește. CARAGIALE, O. II 170. ♦ (Bucov.) Farfurie, talger. Cumătrul mare taie plăcintele puse mai înainte de aceasta pe masă și puindu-le pe sahane le împăr- țește pe la oaspeți. MARIAN, NA. 235. – Variantă: săhan, săhane și săhanuri (MARIAN, NU. 655), s. n.
7. [DLRLC] SĂHAN s. n. v. sahan.
8. [Șăineanu, ed. VI] sahan n. vas mare pentru plăcintării: medelnicerii aduseră pe masă în sahane de argint OD. [Turc. SAHAN, castron de aramă].
9. [Scriban] sahán n., pl. e (turc. sahán [d. ar. sahn], sahan de aramă; ngr. saháni, alb. bg. sîrb. sahán, pol. sagan; ung. szahány). Un fel de vas de bucătărie de mărimea uneĭ farfuriĭ făcut din aramă saŭ din cositor care nu se întrebuințează de cît la încălzit saŭ la copt ceva. – Și zahan (Mold. nord).
10. [DOOM 3] sahan (înv., reg.) s. n., pl. sahane
11. [DOOM 2] sahan (înv., reg.) s. n., pl. sahane
12. [DER] sahan (sahane), s. n. – (Mold.) Platou adînc, castron. – Var. săhan. Tc. (arab.) sahan (Roesler 602; Șeineanu, II, 307; Lokotsch 1767; Ronzevalle 110), cf. ngr. σαχάνι, alb., bg., sb. sahan.
13. [Onomastic] Zăhan v. Zăgan 2.
14. [DLRLV] SAHAN s. n. (Mold .) Vas metalic în care se servește sau se gătește mîncarea. Iară Esop turnă apa în care fiersăsă grăunțul cel de linte într-un săhan. E 1779, 4v. Mînca bucatele toate de prin săhane. E 1779, 9r. Etimologie: tc. sahan. Cf. t i n g i r e.
15. [DAR] sahan, sahane, s.n. 1. (înv. și reg.) vas metalic de diverse forme și dimensiuni; în care se gătește, se încălzește ori se servește mâncarea. 2. (reg.) abajur.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL