1. [DEX '09] XENON s. n. Element chimic din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. – Din fr. xénon, germ. Xenon.
2. [MDA2] xenon sn [At: CADE / Pl: ? / E: fr xénon] Element chimic din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici.
3. [DEXI] xenon s.n. (chim.) Element chimic, gaz rar, care se găsește în cantități mici în aerul atmosferic și care se utilizează în tuburi electronice necesare fotografierii instantanee și în tuburi de descărcare la presiune joasă pentru reclame luminoase (Xe). • /<fr. xénon, germ. Xenon.
4. [CADE] *XENON sbst. 🔬 Corp simplu, descoperit în anul 1898 [fr.].
5. [DLRLC] XENON s. m. Element din grupul gazelor nobile, incolor și inodor; se găsește în atmosferă în cantități foarte mici.
6. [DLRM] XÉNON s. m. Element din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. -Fr. xénon.
7. [DLRM] XENON s. m. Element din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. – Fr. xénon.[1]
8. [DN] XENON s.n. Gaz incolor și inodor din grupul gazelor nobile. [< fr. xénon].
9. [MDN '00] XENON s. n. gaz incolor și inodor din grupa gazelor inerte, în cantități foarte mici în aerul atmosferic. (< fr. xénon)
10. [DOOM 3] xenon s. n.; simb. Xe
11. [DOOM 2] xenon s. n.; simb. Xe
12. [DE] XENÓN (< fr.) s. n. Element chimic (Xe; nr. at. 54, m. at. 131,30) din grupa gazelor nobile. Gaz incolor și inodor. Se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. Considerat inert, în ultimul timp s-a descoperit reacția sa cu fluorul. Se lichefiază la -107,1°C și se solidifică la -111,5°C. Folosit în ind. nucleară, la umplerea lămpilor electrice, datorită conductibilității sale termice. A fost descoperit de Sir William Ramsey și M.W. Travers în 1898.
13. [DE] Xe, simbol chimic pentru xenon.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL