1. [Șăineanu, ed. VI] Wilhelm m. nume a 3 suverani ai Prusiei și Germaniei: WILHELM I (de Hohenzollern) urmă în 1861 fratelui său Frideric-Wilhelm IV, învinse Austria (1866), Franța (1870) și fu proclamat (1881) împărat al Germaniei (1797-1888); WILHELM II, nepotul celui precedent, născut în 1859, urmă pe tron în 1888 tatălui său Frideric III, care nu domni decât trei luni. Principalul autor și inspirator al răsboiului mondial (1914-1918), Wilhelm II, după ultimele succese ale Aliaților, abdică tronul în 1918 și se refugiă în Olanda.
2. [DE] FREDERIC WILHELM, regi ai Prusiei. Mai importanți: F.W. I (1713-1740), supranumit „Regele Regent”, datorită grijii deosebite pe care a acordat-o armatei. A urmărit centralizarea statului. F.W. III (1797-1840). A participat la campaniile antinapoleoneene; înfrânt la Jena și Auerstädt (1806), a pierdut o însemnată parte a țării, pe care a redobândit-o în urma hotărârilor Congresului de la Viena (1814-1815).
3. [DE] FREDERIC-WILHELM, zis Marele Elector, elector de Brandenburg și duce de Prusia (1640-1688). Prin Pacea Westfalică (1648) anexează Pomerania Răsăriteană și alte teritorii, iar în 1657, Prusia. A pus bazele statului absolutist prusian și a creat armata regulată. Conducător al opoziției calvine, a primit refugiați hughenoți după revocarea Edictului din Nantes (1685).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL