1. [MDA2] vohod sn [At: MINEIUL (1776), 66r2/16 / V: văh~ (Pl și: văhoade), (rar) vah~, vahodă sf, văhodă sf, voh~ / Pl: ~uri, (rar) ~oade / E: slv въходъ] (Bis) 1 Intrare a preotului în biserică prin ușile împărătești, în cadrul liturghiei, la ortodocși. 2 (Îs) ~ul cel mic Deplasare a preotului prin mijlocul bisericii cu evanghelia sau cu cădelnița de la proscomidie la pristol, în cadrul unei liturghii. 3 (Îs) ~ul cel mare Ducere de către preot, prin mijlocul bisericii, a sfintelor daruri de la proscomidie la pristol, ca ofrandă în cadrul liturghiei din duminica Floriilor.
2. [DEXI] vohod s.n. (bis.; în confesiunea ortodoxă) Intrare a preotului în biserică prin ușile împărătești, în timpul liturghiei. • pl. -uri. /<slav. въходъ.
3. [Scriban] vohód și vă- n., pl. oade (vsl. vŭhodŭ). V. prohod. L. V. Mersu solemn al preutuluĭ pin biserică.
4. [MDA2] vahod sn vz vohod
5. [MDA2] vahodă sf vz vohod
6. [MDA2] văhod sn vz vohod
7. [MDA2] văhodă sf vz vohod
8. [MDA2] vhod sn vz vohod
9. [Scriban] văhód, V. vohod.
10. [DER] vohod (-duri), s. n. – Trecerea preotului în biserică în timpul slujbei. – Var. văhod. Sl. vŭchodŭ (Tiktin).
11. [D.Religios] vohod s. n. Ritual în cadrul Liturghiei la ortodocși; ieșire. ◊ Vohodul mic = ieșirea cu Evanghelia din altar până în mijlocul naosului, apoi întoarcerea și depunerea ei pe sfânta masă. Simbolizează ieșirea Mântuitorului la propovăduire. ◊ Vohodul mare = ieșirea și intrarea cu sfintele daruri după același ritual. – Din sl. vohod.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL