1. [MDA2] vârlan, ~ă [At: POLIZU / V: (îvr) văr~ / Pl: ~i, ~e / E: ns cf vârlav] 1 sm (Iht; Mun; Mol) Țipar1 (Misgurnus fossilis). 2 sm (Iht; Mun; Mol) Molan1 (Noemacheilus barbatulus barbatulus). 3 sm (Iht; îdt) Anghilă (Anguilla anguilla). 4 sm (Iht; îvr) Porcușor (Gobio gobio obtusirostris). 5 sms (Reg; euf) Drac (1). 6-7 sm, a (Olt; Mun) (Om sau animal) viguros (1) și, totodată, agil, sprinten. 8 sm (Reg) Om (tânăr) înalt, voinic și cam prost.
2. [Șăineanu, ed. VI] vârlan m. Zool. grindel. [Cf. vârlugă].
3. [MDA2] vărlan sn vz vârlan
4. [MDA2] virlan sn vz vârlan
5. [DEXI] vîrlan, -ă s.m., adj. 1 s.m. (iht.; reg.) Numele a două specii de pești mărunți: a) țipar (Misgurnus fossilis); molan (Noemacheilus barbatulus). 2 adj., s.m. (reg.) (Om sau animal) viguros, în putere, iute în mișcări. • pl. -i, -e. /cf. vîrlav.
6. [Scriban] vîrlán m. (vsl. vrŭlŭ, bg. vŭrl, violent, ĭute, adică „vioĭ”. V. azvîrl). Un pește mic (10 c.m.) și vioĭ cu trup cilindric înrudit cu țiparu, cu care se și confundă (cobitis barbátula). – Se numește și grindel, moĭnă, molan și molete.
7. [Onomastic] Vîrlan v. Varlaam I 6.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL