Definiție și ce înseamnă vântură-țară

1. [Șăineanu, ed. VI] vântură-țară m. aventurier.

2. [DEX '09] VÂNTURA, vântur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare. ♦ Fig. A împrăștia, a risipi; a spulbera. 2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas în altul, pentru a-l răci, pentru a-l amesteca etc. 3. A mișca încoace și încolo, a agita. ♦ Fig. A frământa, a tulbura. 4. Fig. A da în vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vântură-lume sau vântură-țară s. m. și f. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vânt) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (= ventilare).

3. [MDA2] vântura [At: COD. VOR.2 55v/12 / V: (reg) vâlt~, ~ri / Pzi: vântur, (îrg) ~rez, (reg) vântor / E: ml ventulare (= ventilare)] 1 vt(a) (C. i. boabe de cereale sau semințe) A face să cadă de la mică înălțime, în scopul curățării de impuritățile ușoare cu ajutorul vântului (1) Si: (reg) a pălui1. 2 vt(a) (C. i. boabe de cereale sau semințe) A curăța de impurități cu ajutorul unei mașini speciale Si: (reg) a pălui1. 3 vt (Bis; înv; fig) A alege binele de rău, despărțind pe cei buni de cei răi. 4 vt (Înv; fig; îe) A ~ vântul A-și pierde timpul. 5 vt (Pop; îc) ~ră-vânt Pierde-vară. 6 vt (Pan; c. i. o materie sub formă de pulbere, o îngrămădire de obiecte mărunte etc.) A ridica în aer și a lăsa să cadă (împrăștiindu-se). 7 vt (Pop; îc) ~ră-cenușă Om fără căpătâi. 8 vt (Fig; c. i. grupuri, mulțimi de oameni) A împrăștia. 9 vt (Fig; c. i. grupuri, mulțimi de oameni) A nimici. 10 vt (Fig) A face să dispară fără urmă. 11 vt (Fig; c. i. bani) A cheltui fără chibzuială Si: a risipi. 12 vt (Fig; c. i. idei, teorii etc.) A cerceta cu atenție Si: a analiza (1). 13 vt (Pop; c. i. grăunțe de cereale) A întoarce cu lopata pentru a aerisi, prevenind astfel mucegăirea, alterarea. 14 vt (Pop; într-o ghicitoare) A răscoli pământul. 15 vt (C. i. lichide) A vărsa de mai multe ori dintr-un recipient într-altul (pentru a răci, a amesteca etc.). 16 vt (C. i. apa) A aerisi prin agitare. 17 vt (Pop; c. i. zeama de varză) A pritoci. 18 vt A agita într-o parte și în alta prin aer. 19 vi (Poetic; d. păsări) A fâlfâi din aripi. 20 vi (Reg) A produce o mișcare a aerului printr-o deplasare rapidă sau prin agitarea unui obiect. 21 vt (Rar) A răsfoi1. 22 vt (Fig) A neliniști. 23 vrp A fi mișcat într-o parte și în alta sub acțiunea vântului (1). 24 vt (C. i. știri, idei etc.) A difuza (2). 25 vt (C. i. știri, idei etc.) A colporta. 26 vt (Îc) ~ră-vorbe (sau -vorbă) Palavragiu. 27 vr A umbla (repede) încoace și încolo. 28 vr (Reg; îf vânturi) A se plimba. 29 vr A se succeda. 30 vr A se derula prin fața ochilor. 31 vr (Reg) A se da de-a tumba. 32 vt (Cu complementul „lumea”, „țara” etc.) A străbate. 33 vt (Îc) ~ră-lume (sau -țară) Hoinar (3). 34 vt (Îac) Aventurier (1). 35 vt A purta dintr-un loc în altul. 36 vt (Îrg; c. i. o încăpere) A aerisi (1). 37 vt (Pop; d. vânt) A sufla lin, atingând ușor fața.

4. [DLRLC] VÎNTURĂ-ȚARĂ s. m. Hoinar, aventurier. Omul ăsta e om, nu e vîntură-țară. ARDELEANU, D. 187.

5. [Scriban] vîntură-lume și vîntură-țară m. fără pl. Aventurier: un vîntură-țară, niște vîntură-țară.

6. [DOOM 3] !vântură-țară (fam.) s. m. și f., g.-d. art. lui vântură-țară; pl. vântură-țară

7. [DOOM 2] vântură-țară s. m. și f., g.-d. lui vântură-țară; pl. vântură-țară

8. [IVO-III] Vântură-Țară invar.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VÂNTURAR, vânturare, s. n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + […]
1. [DEX '09] VÂNTURARE, vânturări, s. f. Acțiunea de a vântura și rezultatul ei; vânturat; […]
1. [MDA2] vânturașcă1 sf [At: VALIAN, V. / V: ~rea~ / Pl: ? / E: […]
1. [DEX '09] VÂNTUREL, (1) vânturele, s. n., (2) vânturei, s. m. 1. S. n. […]
1. [DEX '09] VÂNTUREL, (1) vânturele, s. n., (2) vânturei, s. m. 1. S. n. […]
1. [MDA2] vântureșcă sf [At: KLEIN, D. 452 / V: ~raș~ (Pl: și ~raște) ~eaș~ […]
1. [DEX '09] VÂNTUROS, -OASĂ, vânturoși, -oase, adj. (Înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt, […]
1. [Șăineanu, ed. VI] vântură-lume m. aventurier. 2. [DEX '09] VÂNTURA, vântur, vb. I. Tranz. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro