1. [DEX '09] VÂLCELUȘĂ, vâlcelușe, s. f. Diminutiv al lui vâlcea. – Vâlcea + suf. -elușă.
2. [MDA2] vâlcelușă sf [At: (a. 1519) MIHĂILĂ, D. / V: văl~, (reg) ~lciol~ / E: vâlcele (pll vâlcea) + -ușă] 1-2 (Șhp) Vâlcea (1) (mică) Si: vâlceluță (1-2), (pop) vâlcioară (1-2).
3. [MDA2] vălcelușă sf vz vâlcelușă
4. [MDA2] vâlciolușă sf vz vâlcelușă
5. [DEXI] vîlcelușă s.f. Dim. al lui vîlcea; (pop.) vîlcioară. • pl. -e. /vîlcea + -elușă.
6. [DLRLC] VĂLCELUȘĂ s. f. v. vîlcelușă.
7. [DLRLC] VÎLCELUȘĂ, vîlcelușe, s. f. Diminutiv al lui vîlcea. Mergeau mereu prin codru... coborînd și urcînd prin vîlcelușe molatice. CAMIL PETRESCU, O. II 160. – Variantă: vălcelușă (TEODORESCU, P. P. 233) s. f.
8. [DOOM 3] vâlcelușă s. f., art. vâlcelușa, g.-d. art. vâlcelușei; pl. vâlcelușe
9. [DOOM 2] vâlcelușă s. f., art. vâlcelușa, g.-d. art. vâlcelușei; pl. vâlcelușe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL