1. [DEX '09] VRĂBIER, vrăbieri, s. m. Persoană care prinde vrăbii; (ir.) vânător prost (care vânează numai vrăbii). [Pr.: -bi-er] – Vrabie + suf. -er.
2. [MDA2] vrăbier sm [At: GANE, ap. TDRG / P: ~bi-er / Pl: ~i / E: vrabie + -er] 1 Persoană care prinde vrăbii (1). 2 (Irn) Vânător prost (care vânează numai vrăbii).
3. [DEXI] vrăbier s.m. Persoană care prinde vrăbii. ♦ (iron.) Vînător fară experiență, prost (care vînează numai vrăbii). Taci din gură, vrăbierule! Minciuni spui tu, care împuști numai ciocîrlani de pe drumuri (GAN.). • sil. -bi-er. pl. -i. /vrabie + -ar.
4. [DLRLC] VRĂBIER, vrăbieri, s. m. Persoană care prinde vrăbii; (ironic) vînător prost, care vînează numai vrăbii. Taci din gură, vrăbierule. Minciuni spui tu, care împuști numai ciocîrlani de pe drumuri. GANE, N. I 130.
5. [DOOM 3] vrăbier (desp. -bi-er) s. m., pl. vrăbieri
6. [DOOM 2] vrăbier (-bi-er) s. m., pl. vrăbieri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL