1. [MDA2] vraniță sf [At: (a. 1519) ap. TDRG / V: ~ami~ / Pl: ~țe / E: srb vratnica] (Reg) Poartă de scânduri sau de nuiele împletite.
2. [DEXI] vraniță s.f. (reg.) Poartă de scînduri sau de nuiele împletite. La vraniță se opri, puse mîna streașină la ochi și se uită spre el (SANDU-A.). • pl. -e. și vramiță s.f. /<srb. vratnica, bg. вратница.
3. [Scriban] 1) vrániță f., pl. e (sîrb. vratnica, canat, valvă, d. vrata, poartă). Vest. Poartă de nuĭele, portiță. – Și vrágniță (Maram.) și vrácniță (Ban. A lăsa vracniță, a lăsa vraiște) și vrámiță (Munt. vest, Crișeana), și vramniță.
4. [DLRLV] VRACNIȚĂ s. f. (Ban.) Poartă de scînduri sau de nuiele împletite. Vrakniczĕ. Porta. AC, 378. Etimologie: scr. vratnica.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL