1. [DRAM 2021] vóltum¹, adj. (reg.) Liber, în voia lui: „I-o lăsat voltum pe amândoi caii pân iarba omului” (Faiciuc, 1998: 350). – Et. nec., cf. volta „a rostogoli un buștean cu ajutorul țapinelor”.
2. [DRAM 2021] vóltum² , voltumuri, s.n. (reg.) Vot. – Probabil der. din lat. votum „făgăduință făcută zeilor”.
3. [DRAM 2015] voltum1, adj. – (reg.) Liber, în voia lui: „I-o lăsat voltum pe amândoi caii pân iarba omului” (Faiciuc, 1998: 350). – Et. nec., probabil cf. volta „a rostogoli un buștean cu ajutorul țapinelor” (< it. volta).
4. [DRAM 2015] voltum2, voltumuri, s.n. – (reg.) Vot (Papahagi, 1925; Cuhea). – Probabil din lat. votum „făgăduință făcută zeilor”.
5. [DRAM] voltum, adj. – Liber, în voia lui: „I-o lăsat voltum pe amândoi caii pân iarba omului” (Faiciuc 1998: 350). – Probabil cf. volta „a rostogoli un buștean cu ajutorul țapinelor” (< it. volta).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL