1. [MDA2] voinea sm [At: DR. V, 482 / Pl: ~ni / E: voină + -ea] (Mun) 1 Voină. 2 Logodnic.
2. [DLRLC] VOINEA s. m. (Regional) Logodnic, soț (de curînd căsătorit); p. ext. voinic; voiniu. Că de l-ăți scula Pe drag voinea-al meu, Vamă v-o lua, Vamă fără seamă, Sculuri de bumbac, Nuntă ca să-mi fac. TEODORESCU, P. P. 86.
3. [DLRM] VOINEA s. m. (Reg.) Logodnic; bărbat de curînd căsătorit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL