Definiție și ce înseamnă voaiaj

1. [DEX '09] VOIAJ, voiajuri, s. n. Călătorie. [Pl. și: voiaje] – Din fr. voyage.

2. [MDA2] voiaj sn [At: AR (1829), 2281/29 / P: vo-iaj / V: (asr) ~agiu (S și: voyagiu), (îvr) viagiu / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: fr voyage cf it viaggio] 1 Călătorie (într-un loc îndepărtat). 2 (Îe) Agenție (sau birou) de ~ Întreprindere sau sucursală a unei întreprinderi în care se vând cu anticipație bilete pentru călătorii. 3 (Îvr) Drum parcurs regulat de un vehicul pentru a transporta oameni și mărfuri.

3. [DEXI] voiaj s.n. Călătorie. Voiajul a durat prea puțin (CA. PETR.). ◊ Agenție de voiaj v. agenție. • sil. vo-ia-j. pl. -uri, -e. /<fr. voyage.

4. [DLRLC] VOIAJ, voiajuri, s. n. Călătorie. De cu seară își pregătea costumul de voiaj. BART, E. 46. Printre noi se găsea un tînăr zugrav franțez, care pentru întîia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. ALECSANDRI, O. P. 255. Andronache se duse în voiaj ca să-și uite tribulațiile conjugale. NEGRUZZI, S. I 79. – Pl. și: voiaje. – Variantă: (învechit) voiagiu, voiagii (ALECSANDRI, T. I 371), s. n.

5. [DN] VOIAJ s.n. Călătorie. [Pron. vo-iaj, pl. -juri, -je, var. voaiaj s.n. / < fr. voyage].

6. [MDN '00] VOIAJ s. n. călătorie. (< fr. voyage)

7. [Șăineanu, ed. VI] voiaj n. călătorie: se desgustă de drumuri și de voiaj PANN (= fr. voyage).

8. [Scriban] *voĭáj n., pl. urĭ și e (rus. voĭáž, d. fr. voyage). Barb. Călătorie.

9. [MDA2] viagiu sn vz voiaj

10. [MDA2] voiagiu sn vz voiaj

11. [DLRLC] VOIAGIU s. n. v. voiaj.

12. [DN] VOAIAJ s.n. v. voiaj.

13. [DOOM 3] voiaj s. n., pl. voiajuri/voiaje

14. [DOOM 2] voiaj s. n., pl. voiajuri/voiaje

15. [MDO] voiaj, pl. voiajuri

16. [IVO-III] voiaj, -juri.

17. [DER] voiaj (voiajuri), s. n. – Călătorie. Fr. voyage. – Der. voiaja, vb., din fr. voyager; voiajor, s. m., din fr. voyaguer.

18. [Argou] voiaj, voiajuri s. n. (tox.) stări succesive induse cuiva de consumul unui drog.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VLĂJGAN, vlăjgani, s. m. Tânăr înalt și robust. – Cf. sb. vlažan. […]
1. [DEX '09] VLĂSTAR, vlăstare, s. n. 1. Lăstar. 2. Fig. Urmaș, descendent (al unei […]
1. [MDA2] vlăstos, ~oasă a [At: T. PAPAHAGI, M. / Pl: ~oși, ~oase / E: […]
1. [MDA2] vlăstăret sn [At: TDRG / Pl: ~uri / E: vlăstar + -et] (Rar) […]
1. [MDA2] vlăstări [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~resc / E: vlăstar] (Rar) 1 vi […]
1. [MDA2] vlăstări [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~resc / E: vlăstar] (Rar) 1 vi […]
1. [MDA2] vlăstăriș sn [At: TDRG / Pl: ~uri / E: vlăstar + -iș] 1 […]
1. [DEXI] voyeurism [vwajæ’rism] s.n. (psih.) Preferință sexuală constînd în obținerea plăcerii prin simpla privire, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro