Definiție și ce înseamnă vitejesc

1. [DEX '09] VITEJESC, -EASCĂ, vitejești, adj. Care aparține vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. -esc.

2. [MDA2] vitejesc, ~ească a [At: URECHE, L. 89 / V: (înv) ~eze~, (reg) vet~ / Pl: ~ești / E: viteaz + – esc] 1 Caracteristic celor viteji (5). 2 Care se referă la cei viteji (5). 3 Care denotă vitejie (2) Si: eroic (7), (asr) viteaz (7).

3. [DLRLC] VITEJESC, -EASCĂ, vitejești, adj. De viteaz, de vitejie. Slăvită fie ziua-n care Din jertfe grele, vitejești, S-au luminat și-n țara noastră Atîtea palide ferești. FFRUNZĂ, Z. 46. Nici nu se putea alege un loc mai nimerit pentru a pregăti la fapte vitejești inimile acelora. VLAHUȚĂ, R. P. 13. Nu-i mai scump mimică azi Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Și moartea vitejească. ALECSANDRI, P. A. 210. Nu-mi voi spurca vitejescul junghi în sîngele cel pîngărit al unui tiran. NEGRUZZI, S. I 164.

4. [Șăineanu, ed. VI] vitejesc a. de viteaz: fapte vitejești.

5. [Scriban] 2) vitejésc v. intr. (d. viteaz; vsl. vitenžiti, a învinge). Trăĭesc ca viteaz, fac vitejiĭ. V. refl. Iron. Mă arăt viteaz, mă voĭnicesc (fără să fiu orĭ fără să fie nevoĭe).

6. [Scriban] 1) vitejésc, -eáscă adj. (d. viteaz). De viteaz: moarte vitejească.

7. [MDA2] vetejesc, ~ească a vz vitejesc

8. [MDA2] viteji [At: MARDARIE, L. 1322/20 / Pzi: ~jesc / E: viteaz] 1-2 vir (Asr) A (se) lupta cu eroism. 3-4 vir (Asr) A da dovadă de curaj (1). 5 vi (Înv; fig; în texte religioase) A depune eforturi deosebite pentru apărarea sau propovăduirea credinței creștine. 6 vi (Fig; înv; în textele religioase) A se strădui să ispitească. 7 vi (În poezia populară) A duce viață de haiduc (7). 8 vr (Fam) A face pe grozavul.

9. [MDA2] vitezesc, ~ească a vz vitejesc

10. [DLRLC] VITEJI, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A face vitejii, a se lupta vitejește; (popular) a haiduci. Ca să vitejească. Numele să-i crească. ALECSANDRI, P. P. 67.

11. [DLRM] VITEJI, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se lupta vitejește; (pop.) a haiduci. – Din viteaz2.

12. [Șăineanu, ed. VI] vitejì v. a face vitejii.

13. [DOOM 3] vitejesc adj. m., f. vitejească; pl. m. și f. vitejești

14. [DOOM 2] vitejesc adj. m., f. vitejească; pl. m. și f. vitejești

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] visăros, ~oasă a [At: CANTEMIR, HR. 264 / V: ~ser~ / Pl: ~oși, […]
1. [DEX '09] VISĂTORIE s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, […]
1. [DEX '09] VITACEE, vitacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase, agățătoare, având […]
[DCR2] vitadon s. 1976 (apic.) Numele comercial al unui produs fortifiant v. polenapin (din vita […]
1. [DEX '09] VITALITATE s. f. Caracterul a ceea ce este viu; intensitate a proceselor […]
[Scriban] *vitalízm n. (d. vital). O teorie biologică după care acțiunile organice ar depinde de […]
1. [DEX '09] VITALLIUM s. n. (Chim.) Aliaj pe bază de crom, cobalt și molibden. […]
[DEXI] vitaminat, -ă adj. Căruia i s-au încorporat vitamine. • pl. -ți, -te. /<fr. vitaminé. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro