1. [DEX '09] VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa, reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.
2. [MDA2] visare sf [At: HELIADE, O. II, 414 / Pl: ~sări / E: visa] 1-4 (Rar) Vis2 (1-4). 5 (Fig; rar) Vis2 (26). 6 (Fig; rar) Fantezie (1). 7 (Fig; rar) Irealitate. 8 (Înv; fig) Aspirație irealizabilă. 9 (Înv; fig) Dorință arzătoare. 10 (Înv; fig) Ideal. 11 Stare de pasivitate intelectuală în timpul căreia activitatea mentală nu mai este dirijată asupra unui obiect precis, lăsând să se deruleze imagini vagi, amintiri, reprezentări imaginare Si: reverie, vis2 (30), (rar) visărie (1), visătorie (1), (îvr) visătură (1). 12 Obiect al visării (11) Si: reverie, vis (31), (rar) visărie (2), (îvr) visătură (2). 13 (Ccr) Reprezentare în vis2 (1). 14 (Ccr; poetic) Vedenie (5).
3. [DEX '98] VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa; reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.
4. [DLRLC] VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa (v. vis); fig. reverie. Grigore tresări, ca trezit dintr-o visare. REBREANU, R. I 44. Pierdut într-o visare tainică și dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele. BART, S. M. 67. Dar azi, îmi ești departe. – Te fură alte zări În țara primăverii și-a vecinicii visări. CERNA, P. 12. În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare. RUSSO, O. 100. ♦ Fantezie. Mergi tu, luntre-a vieții mele pe-a visării lucii valuri Pînă unde-n ape sfinte se ridică mîndre maluri. EMINESCU, O. IV 110.
5. [Șăineanu, ed. VI] visare f. 1. acțiune de a visa; 2. reverie: visări dulci și senine EM.
6. [Scriban] visáre f. Acțiunea de a visa. Reverie, imaginațiune vagă. Ideĭe vană, himeră: visările ideologilor.
7. [DEX '09] VISA, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz. și intranz. Fig. A-i trece cuiva prin gând. ◊ Expr. (Intranz.) Când nici nu visezi sau când cu gândul nu visezi = pe neașteptate. ♦ Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.
8. [MDA2] visa [At: PO 127/25 / Pzi: ~sez, 6 și (înv) ~sez, (îvr) visă / E: vis] 1 vt(a) A avea, în fazele mai puțin profunde ale somnului, o activitate psihică manifestată printr-o succesiune de reprezentări vizuale, cu caracter asociativ și diferite grade de coerență. 2 vt A avea în vis2 (1) imaginea cuiva sau a ceva. 3 vt (Reg; îe) A ~ codri verzi A fi foarte flămând. 4 vt (Reg; îae; șîe a ~ icre verzi) A dori lucruri imposibil de realizat. 5 vt (Reg; îla) Urât să-l visezi Foarte urât. 6 vt (Îe) Nici în vis n-ai ~t Se spune despre ceva (care pare) neverosimil. 7 vr A se vedea în vis2 (1) (drept…). 8 vr (Îe) Unde te ~sezi? Unde crezi că te afli? 9 vi (Asr) A delira (1). 10 vt (Pex) A-și imagina. 11 vi A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației. 12 vi (Îe) A ~ cu ochii deschiși (sau, asr, deștept) A fi într-o stare de reverie. 13 vi (Pop; îe) A ~ deștept A avea halucinații. 14 vt (Fig) A dori ceva cu ardoare Si: a năzui, (pop) a râvni. 15 vi A face planuri de viitor. 16 vi A avea aspirații înalte. 17 vt (Îcn) A-i trece cuiva ceva prin minte. 18 vt (Îcn) A presupune. 19 vi (Îlav) Când nici nu ~sezi (sau ~sează etc.) sau când cu gândul nu ~sezi (ori ~sează etc.) Pe neașteptate. 20 vr A se considera (drept…). 21 vi (Udp „la”, înv „de”, „despre”) A medita asupra unui lucru.
9. [DEX '98] VISA, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.
10. [DLRLC] VISA, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis în timpul somnului, a vedea (pe cineva sau ceva) în vis. Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337. Într-una te-am visat, Oană. DELAVRANCEA, O. II 35. Copiii dorm, visîndu-și jocul. COȘBUC, P. II 51. ◊ Fig. Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. ◊ (Cu complement intern) Visase un vis frumos și se deșteptase. ISPIRESCU, L. 230. Ce vis am visat! CARAGIALE, O. III 98. Priviți-i cum visează Visul codrului de fagi. EMINESCU, O. I 101. ◊ Expr. A visa cai (verzi) pe pereți v. cal (1). A visa deștept = a avea halucinații. Am ajuns ca un năuc, visez deștept, nu mai știu ce fac. ISPIRESCU, L. 29. Vrabia mălai visează v. mălai (4). ◊ Intranz. Atunci, după cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte. C. PETRESCU, Î. II 6. Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna. HOGAȘ, M. N. 21. (Neobișnuit, urmat de o determinare introdusă prin prep. «de» și arătînd obiectul visului) Erhardt adormi și visă de lacul cel mare. GANE, N. II 138. (Fig.) În trupul livezii macii visează. BENIUC, V. 55. Departe, codrii, pe munți, stau încă visînd în ceața lor albastră. SADOVEANU, O. VII 200. ♦ Refl. A se vedea pe sine în vis. Ea zîmbi cînd se visă atît de frumoasă. EMINESCU, N. 29. (Expr.) Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? Unde te visezi de umbli cu porcii după tine? CREANGĂ, P. 83. 2. Intranz. Fig. A se lăsa în voia gîndurilor, a imaginației; a sta în reverie. Ochii ei albaștri-spălăciți stau neclintiți, visînd. SADOVEANU, O. I 335. Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119. ◊ (Urmat de determinări care accentuează ideea) Cine n-a simțit oare, la vîrsta lui Radu nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi. VLAHUȚĂ, O. AL. 117. Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept, Visînd de deștept. EMINESCU, O. IV 18. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la» sau «despre» și arătînd obiectul reveriei) Visez la fericire, răspunse Elena. BOLINTINEANU, O. 463. 3. Tranz. Fig. A dori cu ardoare ceva; a rîvni la ceva. Ea visa pentru Nică al ei un trai ușor, la tîrg. SADOVEANU, E. 94. De mult visez o școală, un ideal de școală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nvețe. VLAHUȚĂ, O. AL. II 31. Își iubea mult patria și multă vreme a visat libertatea ei. BĂLCESCU, O. I 93. 4. Tranz. Fig. (Mai ales în propoziții negative) A-i trece cuiva ceva prin gînd; a-și închipui, a bănui, a nădăjdui. Niciodată nu visase asemenea apartament. C. PETRESCU, C. V. 237. O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! EMINESCU, O. I 146. ◊ Intranz. Dar norocul îi fusese mai prietin decît ar fi îndrăznii ca să viseze. GALACTION, O. I 51. Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu. ISPIRESCU, L. 128. (Expr.) Cînd nici nu visezi sau cînd cu gîndul nu visezi = pe neașteptate. E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi. REBREANU, I. 73. Cînd nici nu visa... numai iată că se trezește cu dînsa. CREANGĂ, P. 323. Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază. PANN, P. V. II 32.
11. [Șăineanu, ed. VI] visà v. 1. a avea vise în somn; 2. a fi în delir; 3. a se amăgi cu idei himerice; 4. a spune lucruri extravagante.
12. [Scriban] viséz v. tr. (d. vis orĭ lat. *visare. V. visez 2). Am visurĭ; a visa un lup, a visa că zborĭ. Fig. Mă gîndesc la himere: nu visa! Bîĭguĭ, vorbesc fără socoteală: visezĭ, prietene!
13. [DOOM 3] visare s. f., g.-d. art. visării; pl. visări
14. [DOOM 2] visare s. f., g.-d. art. visării; pl. visări
15. [DOOM 3] visa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. visez, 3 visează; conj. prez. 1 sg. să visez, 3 să viseze
16. [DOOM 2] visa (a ~) vb., ind. prez. 3 visează
17. [IVO-III] visez, -sează 3.
18. [Argou] a visa cai verzi pe pereți / potcoave de cai morți expr. a visa, a spera lucruri irealizabile / fanteziste.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL