1. [DEX '09] VINOTECĂ, vinoteci, s. f. Colecție de vinuri din diferite soiuri, cupaje și din ani de recoltă diferiți. – Din vin (după cuvinte ca bibliotecă, fonotecă, cartotecă).
2. [MDA2] vinotecă sf [At: SCÂNTEIA, 1962, nr. 5401 / Pl: ~eci / E: fr vinothèque] Colecție de vinuri de caliatate superioară, din recolte diferite.
3. [DEXI] vinotecă s.f. Colecție de vinuri din diferite soiuri și din recolte diferite; enotecă. • pl. -ci. /<fr. vinothèque.
4. [DEX '98] VINOTECĂ, vinoteci, s. f. Colecție de vinuri (din recolte diferite). – Din vin (după cuvinte ca bibliotecă, fonotecă, cartotecă).
5. [DN] VINOTECĂ s.f. Colecție de vinuri. [Cf. fr. vinothèque].
6. [MDN '00] VINOTECĂ s. f. colecție de vinuri de calitate superioară; enotecă. (< fr. vinothèque)
7. [DCR2] vinotecă s. f. Colecție de vinuri de calitate superioară ◊ „Combinatul dispune de o vinotecă specială unde vor fi depozitate mostre de vinuri vechi.” Sc. 7 I 62 p. 2. ◊ „Vinoteca oferă deocamdată doar vinuri rare românești.” R.l. 7 VIII 93 p. 7; v. și 13 VI 80 p. 2 (din vin + -tecă; cf. fr. vinothèque; DTN 1973; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 235, Graur T. 268, L. Seche în LR 3/77 p. 271; DEX, DN3)
8. [DOOM 3] vinotecă s. f., g.-d. art. vinotecii; pl. vinoteci
9. [DOOM 2] vinotecă s. f., g.-d. art. vinotecii; pl. vinoteci
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL