1. [DEX '09] VERMUT, (2) vermuturi, s. n. 1. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au macerat plante amare sau aromatice. 2. (La pl.) Sorturi sau porții de vermut (1). [Acc. și: vermut] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.
2. [MDA2] vermut sn [At: ALEXI, W. / V: (reg) ~met (A: nct), (fcr) ~ult / S și: (înv) ~th / A și: ver~ / Pl: ~uri / E: ger Wermut, fr vermout, vermouth] 1 Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare și aromate. 2 Recipient (sticlă, pahar etc.) care conține vermut (1). 3 Cantitate de vermut (1), cât încape într-un recipient (sticlă, pahar etc.).
3. [DEXI] vermut s.n. Băutură alcoolică, cu gust dulce amărui și aromatizat, obținută prin macerarea anumitor plante amare și aromate în vin. ♦ Sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. A cumpărat un vermut și o șampanie. ♦ Cantitate dintr-o astfel de băutură, cît încape într-o sticlă, într-un pahar. A băut repede vermutul și a plecat. • acc. și vermut. pl. -uri. și (formă coruptă) vermult s.n. /<fr. vermouth, it. vermut, germ. Wermut.
4. [DEX '98] VERMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermut] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.
5. [DLRLC] VERMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică preparată din vin, în care s-au pus la macerat diferite substanțe amare; pahar conținînd această băutură. Două vermuturi franceze! comandă Iancu. CARAGIALE, M. 231. Pentru dînsul clienții care intrau și ieșeau... însemnau tort sau coniac, vermut cu sifon. C. PETRESCU, O. P. I 152.
6. [DN] VERMUT s.n. Băutură alcoolică preparată din vin în care s-au pus la macerat plante aromatice. ♦ Sticlă, pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și vermut, scris și vermouth. / cf. fr. vermouth, it. vermut < germ. Wermut – numele plantei compozite Artemisia absinthium].
7. [MDN '00] VERMUT/VERMUT s. n. vin amărui în care s-au pus la macerat plante aromatice. (< fr. vermouth, germ. Vermut, it. vermut)
8. [Șăineanu, ed. VI] vermut n. vin alb în care s’a turnat sucul unor plante amare și aromatice.
9. [Scriban] *vermút n., pl. urĭ (fr. vermout, d. germ. wermut, pelin). Vin alb cu infuziune de plante amare și tonice: vermut de Torino.
10. [MDA2] vermet sn vz vermut
11. [MDA2] vermult sn vz vermut
12. [DEXI] vermult s.n. v. vermut.
13. [DN] VERMOUTH s.n. v. vermut.
14. [DOOM 3] vermut s. n., (porții; sorturi) pl. vermuturi
15. [DOOM 2] !vermut s. n., (sorturi, porții) pl. vermuturi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL