1. [DEXI] vedanta s.f. (filos., relig.) Sistem filosofic și religios indian, întemeiat, în sec. 4 î.Hr., de înțeleptul Badarayana, pe baza Upanișadelor, care postulează că existență autentică are doar substanța divină Brahma (realitatea fiind doar expresia iluziei divine) și care constituie baza doctrinară a brahmanismului și apoi a hinduismului. • /<fr. vedanta, it. vedanta; cf. sanscr. veedaanta „sfîrșitul vedelor”.
2. [MDN '00] VEDANTA s. f. școală filozofică indiană, fondată în sec. IV a. Chr., a cărei doctrină idealist-obiectivă a devenit baza brahmanismului și apoi a hinduismului. (< fr. vedanta)
3. [D.Religios] Vedanta, cel mai important dintre cele șase sisteme filozofico-religioase ale brahmanismului, sistem care consideră lumea ca un reflex iluzoriu al adevăratei realități (Brahman), deci inexistentă în realitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL