1. [DEX '09] URECHEALĂ, urecheli, s. f. Faptul de a urechea; pedeapsă aplicată cuiva prin tragere de urechi; p. gener. bătaie (dată unui copil). – Urechea + suf. -eală.
2. [MDA2] urecheală sf [At: PASCU, S. 234 / Pl: ~cheli / E: urechea + -eală] 1 Tragere de urechi (drept pedeapsă). 2 (Pex) Bătaie (dată unui copil).
3. [DLRLC] URECHEALĂ, urecheli, s. f. Acțiunea de a urechea; pedeapsă care constă în a trage de urechi; p. ext. bătaie, chelfăneală. Cînd i-am tăiat nasturii de la manta... am mîncat o urecheală strașnică. La TDRG.
4. [DOOM 3] urecheală s. f., g.-d. art. urechelii; pl. urecheli
5. [DOOM 2] urecheală s. f., g.-d. art. urechelii; pl. urecheli
6. [MDO] urecheală
7. [IVO-III] urechială, -cheli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL