1. [MDA2] uranolit sm [At: POLIZU / Pl: ~iți / E: ger Uranolith] (Iuz) Meteorit.
2. [DN] URANOLIT s.m. (Liv.) Meteorit, bolid. [Cf. it. uranolite].
3. [CADE] *URANOGRAFIE sf. ☆ 1 Descrierea cerului ¶ 2 Nume dat adesea unui tractat de astronomie [fr.].
4. [DETS] URANO- „bolta cerească, palat, cerul gurii”. ◊ gr. ouranos „cer, boltă cerească” > fr. urano-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. urano-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în uranografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a cerului; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a corpurilor cerești de către unele popoare; ~lit (v. -lit1), s. m., corp care cade pe pămînt, provenind din spațiul interplanetar; sin. meteorit; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul cerului; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază măsurarea distanțelor interastrale; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a vălului palatului; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură a vălului palatului; ~scop (v. -scop), s. n., instrument astronomic pentru studierea corpurilor cerești; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare a cerului; ~stafilorafie (v. stafilo-, v. -rafie), s. f., închidere chirurgicală a despicăturilor congenitale ale palatului dur și ale vălului palatin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL