1. [DEX '09] ULTRAMARIN s. n. Colorant mineral sau sintetic obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, cărbune de lemn și sulf, care are diverse culori după condițiile de preparare, cel mai cunoscut fiind de culoare albastră. – Din germ. Ultramarin, fr. ultramarine.
2. [MDA2] ultramarin2, ~ă a [At: N. A. BOGDAN, C. M. 36 / S și: ultra-m~ / Pl: ~i, ~e / E: ultra1- + marin] Transmarin.
3. [MDA2] ultramarin1 [At: BARCIANU / V: (reg) ~ă, ~rămărie sf / Pl: ~i, ~e / E: ger Ultramarin] 1 sn Colorant albastru obținut prin topirea unui amestec de argilă, carbonat de sodiu, cărbune de lemn și sulf. 2 a Albastru (2). 3 sn Vopsea ultramarin. 4 sn Recipient (tub, cutie etc.) cu ultramarin (3).
4. [DLRLC] ULTRAMARIN s. m. Colorant albastru, obținut sintetic prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, cărbune de lemn și sulf; colorant roșu sau violet obținut din acesta prin trecerea unui curent de aer cald și de clor.[1]
5. [DN] ULTRAMARIN s.n. Produs sintetic obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal și sulf, întrebuințat drept colorant albastru. [< fr. ultramarine].
6. [MDN '00] ULTRAMARIN I. adj. inv., s. n. (de) culoare albastră. II. s. n. colorant albastru obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal și sulf. (< germ. ultramarin, fr. ultramarine, /II/ Ultramarin)
7. [Scriban] *ultramarín, -ă adj. (ultra- și marin, de coloarea măriĭ). Sineliŭ.
8. [MDA2] ultramarină sf vz ultramarin1
9. [MDA2] ultrămărie sf vz ultramarin1
10. [DOOM 3] ultramarin s. n. (albastru ~)
11. [DOOM 2] ultramarin s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL