1. [CADE] ❍ȚĂPĂRUIE sf. Trans. Băn. Țepușă; fie-care din parii subțiri și ascuțiți la capete ce se pun la car, mai ales la încărcatul fînului, paielor sau al grîului, spre a-l încărca cît mai mult: răsteele și țăpăruile sînt din vîrfuri de brad #(FR.-CDR.) [țapă].
2. [Șăineanu, ed. VI] țăpârlue f. 1. țepușă; 2. fir din barba spicului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL