1. [MDA2] țuvlic [At: SBIERA, P. 319 / V: (reg) ~ă sf, țufl~ sm, țuflică sf, ~vic (S și: țu-vic) i, sm, (4) țuvică sf / S și: (1-2) țu-vlic / Pl: (3-10) ~ici / E: fo] 1 i (Pronunțat și cu „u” prelungit) Cuvânt care imită sunetele caracteristice scoase de unele păsări. 2 i (Buc) Cuvânt care imită sunetele stridente produse prin lovirea unor obiecte de metal. 3 sm (Orn ; Mol; și sf îf țuvlică) Huhurez (Strix aluco). 4 sf (Reg; îf țuvică) Nume dat unei păsări răpitoare de talie mică, asemănătoare cu bufnița Si: (reg) ciovică, țiuic (Glaucidium passerinum). 5 sm (Orn; Trs; Mol; și sf îf țuvlică) Lipitoare (Caprimulgus europaeus). 6 sm (Reg) Pasăre de mărimea unui cuc, care anunță ploaia. 7 sf (Mol; Mun; îf țuvlică, țuflică) Tilincă. 8 sf (Reg; îf țuvlică) Fluier care intră în componența unor instrumente muzicale Si: (îrg) piscoi. 9 a (Reg; d. copii) Neastâmpărat. 10 a (Reg; d. copii) Obraznic.
2. [DLRLC] ȚUVLIC interj. v. țivlic.
3. [DEX '09] ȚIVLIC interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trasă brusc și cu putere. – Onomatopee.
4. [MDA2] țâvilic i vz țivlic1
5. [MDA2] țivlic1 i [At: ALEXICI, L. P. 214 / V: țâvil~ / E: fo] (Reg) Cuvânt care imită sunete ascuțite, stridente, produse prin lovirea unor obiecte de metal Si: țânic (3), țuvlic (2).
6. [MDA2] țuflic1 sm vz țuvlic
7. [MDA2] țuflică sf vz țuvlic
8. [MDA2] țuvic i, sm vz țuvlic
9. [MDA2] țuvică sf vz țuvlic
10. [MDA2] țuvlică sf vz țuvlic
11. [DEX '98] ȚIVLIC interj. (Pop.) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trase brusc și cu putere. – Onomatopee.
12. [DLRLC] ȚIVLIC interj. (Popular) Onomatopee care redă zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trasă brusc și cu putere. Am venit asară la voi Și am prins pe moșu de buric Și a făcut țivlic (Clampa ușii). ȘEZ. VII 81. – Variantă: țuvlic (SBIERA, P. 319, GOROVEI, C. 386) interj.
13. [DOOM 3] țivlic (reg.) (desp. ți-vlic) interj.
14. [DOOM 2] țivlic (reg.) (ți-vlic) interj.
15. [DAR] țuvlic, țuvlici, s.m. (reg.) 1. huhurez, țiuic. 2. lipitoare. 3. tilincă, țivloaie. 4. (adj.) neastâmpărat, obraznic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL