1. [DEX '09] ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee.
2. [MDA2] țanc1 i [At: ȘEZ. IV, 84 / E: fo] Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, produs prin lovirea unui obiect din metal sau (mai rar) din lemn.
3. [CADE] ȚANC!3 interj. = ȚAC! ~! se auzi deodată o lovitură de fier în fier (DEM.).
4. [DLRLC] ȚANC1 interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă un zgomot ascuțit, metalic. Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci (Coasa). ȘEZ. IV 84.
5. [Scriban] 2) țanc interj. Țac. V. zang.
6. [DOOM 3] țanc3/țanc-țanc interj.
7. [DOOM 2] țanc1/țanc-țanc interj.
8. [DOR] țanc/țanc-țanc interj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL