1. [DEX '09] TĂRCĂTURĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură.
2. [MDA2] tărcătură [At: LB / Pl: ~ri / E: tărca + ~(ă)tură] (Reg) 1 Combinație (nereușită) de culori. 2 (Ccr) Obiect tărcat (1) Si: (reg) pestrițătură.
3. [DLRLC] TĂRCĂTURĂ, tărcături, s. f. Combinație nereușită de culori; pestrițătură; (concretizat) obiect tărcat.
4. [Scriban] tărcătúră f., pl. ĭ (d. tarcat). Lucru tarcat.
5. [DOOM 3] tărcătură (reg.) s. f., g.-d. art. tărcăturii; pl. tărcături
6. [DOOM 2] tărcătură (reg.) s. f., g.-d. art. tărcăturii; pl. tărcături
7. [DAR] tărcătură, tărcături, s.f. (reg.) 1. combinație nereușită de culori; împestrițătură. 2. obiect tărcat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL