1. [DEX '09] TĂLĂNCUȚĂ, tălăncuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui talancă. – Talancă + suf. -uță.
2. [MDA2] tălăncuță sf [At: SADOVEANU, O. IX, 20 / Pl: ~țe / E: talancă + -uță] 1-2 (Pop; șhp) Talancă1 (1) (mică).
3. [DEX '98] TĂLĂNCUȚĂ, tălăncuțe, s. f. Diminutiv al lui talancă. – Talancă + suf. -uță.
4. [DLRLC] TĂLĂNCUȚĂ, tălăncuțe, s. f. Diminutiv al lui talancă. În tindă stă ș-o capră cu doi iezi. Are cordică roșie și tălăncuță de argint. SADOVEANU, O. VIII 119.
5. [DOOM 3] tălăncuță (pop.) s. f., g.-d. art. tălăncuței; pl. tălăncuțe
6. [DOOM 2] tălăncuță (pop.) s. f., g.-d. art. tălăncuței; pl. tălăncuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL